LAŞCHIUCA. Satul de pe Soviţa, din megieşia Coţmanilor, numit, odinioară Sadova, Sadcău sau Sadcov, a făcut parte din Coţmanul Mare, împărtăşindu-i istoria. Numele Laşchiuca figurează, pentru prima dată, în rapoartele din 1782 ale Comisiei cezaro-crăieşti de delimitare a proprietăţilor în Bucovina, unde este menţionată „Lastiuca, care mai înainte şi în scrisori se numeşte Sadova”.
Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Laschiuca „75 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Grigorii, 1 dascăl, Vasile, 4 văduve, Hrihorca, Focica, Pirocica şi Panceşca, 3 jidovi, Marko, Leiba şi Iurik, 7 case pustii şi 59 birnici, şi anume: Georgii vornic, Ştefan Mamaiuţschi, Constandin brat ego, Ştefan Coţeran, Hrihor Sidor, Fedor Rudniski, Mihail Chişcan, Vasile Zălenco, Hlihor Tosik, Ignat Rezin, Andrei Zelenco, Vasile Zelenco, Ivan Chiţul, Petro Hriţusian, Alecsa Huzneţ, Tănasă Căpăţină, Iacob pânzar, Vasile Săghir, Iacob zet Căpăţână, Dănilă Poiko, Dumitru Malaico, Ivan Hriţusa, Alecsa Anik, Gavril zet Nemiş, Neculai Nemiş, Macovei Temciuk, Hrihor Oleinik, Petro Malaico, Timofei Cupeciko, Fedor Huţschii, Ivan Linovici, Hrihor Zapalenuc, Hrihor morar, Ivan Greciuc, Ivan morar, Timofei Sauciuk, Vasile Sauciuk, Dănilă Verciuk, Mihail zet Dănilă, Ivan Voiţişco, Ivan Sodorik, Ostah Şinko, Georgi Rusâschii, Ivan Ştefănuc, Ivan Ghebaci, Dănilă zet Focăi, Hrihor Traciu, Petro Mălaico, Hrihor Tferdohleb, Macsim Vednici, Vasile Tulac, Fedor Penuc, Andrei Mrusic, Dumitru Tferdohleb, Fodor Andrieşciuk, Fodor Lazorenko, Petrea Sirahanic, Iacob Zălenco şi Vasile crâşmar.
În 1774, Laşchiuca avea 63 familii, iar în 1784, 97.
Biserica Sfântului Nicolai din Laşchiuca a fost construită în b1832, fiind dotată cu un iconostas nou în 1838, înlocuit, în 1862, de Vasile Prodan. În 1843, altarul, la care se închinau 1.064 ortodocşi, era slujit de parohul Vasile PRODAN. În 1876, când numărul enoriaşilor ajunsese la 1.281, altarul era slujit de acelaşi paroh. În 1907, paroh era Eleutherie Daşchievici, născut în 1849, preot din 1877, paroh din 1894, iar cantor, din 1900, Iacov DRON, născut în 1845.
În Laşchiuca Nouă funcţiona o şcoală cu 3 clase din 1876[2].
În 1890. Laşchiuca avea 1.885 locuitori. Primar era Simion Şlemco, învăţător – Vladimir Grigorovici, paroh – Eleuterie Daşchevici, iar cantor bisericesc – Iacov Dron.