Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
joi, 8 sep 2011 - Anul XVI, nr. 212 (4810)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Ion DRAGUSANUL

Ion DRĂGUŞANUL


HOROŞĂUŢI

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

HOROŞĂUŢI. Megieş cu Dobronăuţii, Boianciuc, Cuciurul Mic şi Vaslăuţii, satul de pe Pârâul Negru, Horoşăuţi, a fost întărit, în 15 ianuarie 1617, Antimiei, văduva lui Dimitrie Lenţa, şi copiilor ei, Marica, Anghelina, Magda şi Miron.

În 3 iunie 1640, după moartea Antimiei, moşia şi satul se împart între ginerii lui Dumitru Lenţa, Onciul Iuraşcovici, Isac Cocoranul şi Gliguţă, şi nepotul lui Dumitru Lenţa, Dumitraşcu Lenţa.

În 25 februarie 1663, Isac Cocoranul lasă copiiilor lui, Lupa şi Miron, „întreg satul Horoşăuţi… care i-a fost parte cumpărătură, parte baştină, cu un heleşteu bun, cu moară şi cu alte locuri”. Lupa Cocoranul se va căsători cu Turcul, iar copiii lor moştenesc o jumătate de sat, în 25 martie 1704. Unul dintre aceşti fii, Constantin Turcul, s-a căsătorit cu Antimia, cea care primeşte în dar, în 5 aprilie 1723, partea de sat care revenise Ilenei, fata lui Vasile Turcul. O altă parte de sat, care aparţinuse lui Buculei, s-a împărţit, în 5 iulie 1750, între copiii acestuia, Safta, Aniţa şi Angelina Drace.

În 1 aprilie 1680,  când Grozava, fata lui Isac de Sinehău, văduva lui Constantin Cocoranul, determină împărţirea moştenirii rămase după soţul ei, cumnaţilor ei, Miron Cucoranul, Vasile Căzăcescul, Tudosie Ţintă, Costaşco căpitanul Turculeţu şi Trinca,  le revine „giumătate de sat Horoşeuţi”.

Partea de moşii din Horoşăuţi a lui Buculei s-a împărţit, în 5 iulie 1750, între Gheorghi Turcul şi Raifta Vlăiculeasa şi copiii ei, iar sfertul de sat Horoşăuţi al lui Buculei s-a ales „să se împartă în trii părţi, pi surori, Saftii şi Aniţii şi Anghelinii (fetele Vlăiculesii), dar Aniţa au văndut partea ei nipotului său, lui Ilie Drace, ficior Saftii, şi de la Ilie Drace au cumpărat Andrieş Turcul, iar partea Dracii, ce-i de la maică-sa, Safta, au rămas să să înpartă Vlăiculeasa cu Turcul”. Zece ani mai târziu, în 16 martie 1760, când Raifta Vlaiculesii împarte moşiile copiilor ei, „lui Ilie i-a venit a tria parte de Horoşăuţi ca să o stăpânească singur”.

În 3 octombrie 1762, Vlăiculeştii revendică, la Divanul Domnesc, posesia unui sfert de sat, partea lui Buculei, în dauna lui Gheorghe Turcul, şi are câştig de cauză.

Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Horoşăuţi, moşie a postelnicului Turculeţ şi a răzeşilor, „60 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Ion, 2 dascăli, Gavril şi Vasile, 2 ruptaşi, Ilie Vlaico şi Costandin Vlaico sin lui Ilie, 1 umblător (agent fiscal), Sofronii Fuştei, 4 văduve, Salinca, Nastasia, Catrina şi Maria, 2 jidovi, Davidu şi Froim orândar, 17 case pustii şi 31 birnici, adică: Onofrei Muraveski, Ştefan Ţurilo, Dumitraş Grumeza, Vasili Grumeza, Pântei Fuştei, Mihailo sin Pântelei, Toader dulgheriul, Ştefan Gavriliuc, Mihailo Fuştei, Simion Gavriliuc, Vasili Mustoveiu, Prodan Michiciuk, Ion Bintul, Macsim rus, Pintelei Lunici, Vasili Manicu, Andronic Ciobotarciuk, Mihailo Ciobotarciuk, Sirbin Creţul, Giorge Dascalciuk, Andrieş Graur, Vasili Ciosu, Simion zet Şeptilici, Gligoraş Ciobotarciuk, Vasili Pithirniak, Nechifor ciobotar, Gavril sin Beiciuk, Vasili Caşcaval, Alecsandru Chiriliuc, Vasili Vacarciuk şi Iftodi Grumeza.

Cătunul Dobrinăuţi, moşie a lui Postolachi CÂRSTE, avea 42 „toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Vasilii, 1 dascăl, Toader, 2 jidovi, Şmilo şi Zălman, şi 38 birnici, adică: Ion Rudin vornic, Alecsa morar, Fedor brat ego, Georgie sin Rabciuc, Andrei Crociac, Hrihor Huţul, Vasili Drăguţan, Sandul sin Macsim, Ion Lavrinciuc, Vasilii a moşneguţului, Ignat Brânzei, Petru cumnat lui Brânzei, Necolai sin Gavril, Toader brat ego, Moisa Crociac, Tănasă Beşică, Ursul sin Beşică, Vasilii Stari, Ion zet Băşică, Ion Rabciuc, Ursul Ştefiuc, Vasilii Cimpoeşul, Hrihor Iliuc, Nechita rus, Matei sin Gavril, Sofronii sin Zaharii, Tănasă sin Darii, Petre rus, Ion Drebot, Toader moldovan, Ion sin ego, Vasili sin ego, Grigoraş Lefter, Ivan Pianiţa, Ion Salapai, Nichita văcar, Dănilă Ţampul, Iacob Tătarul, Ştefan strugar, Mihai Dele, Ion sin Crucian, Macsin Stari, Coste sin ego, Palii rus, Andrei Trebuhinski, Ignat Rabciuc, Dumitru sin Ignat, Tănasă Lavrinciuc, Ştefan Huţul, Vasile Gerilă, Zaharie, Toader sin Zaharii şi Fedor morar.

În 1774, Horoşăuţii aveau 67 familii ţărăneşti, iar în 1775, 1 mazil, 2 popi şi 84 ţărani, numărul familiilor ajungând, în 1784, la 130.

Biserica Naşterii Maicii Domnului din Horoşăuţi a fost ctitorită, în 1858, de Mihail cavaler de Wartarasiewicz şi de Micolai de Vlaico, pe locul unei biserici vechi, aflată, în 1843, sub patronatul baronului Wartan Wartarasiewicz şi slujită de preotul administrator Constantin Tarangul, care păstorea 905 suflete. În 1876, patron bisericesc era Severin von Wartarasiewicz, paroh fiind Ilie CUŞNIRIUC, numărul enoriaşilor ajungând la 1.456. În 1907, sub acelaşi patronaj, biserica îl avea paroh pe Ilie Cuşniriuc, născut în 1837, preot din 1868, paroh din 1871, iar cantor, din 1888, pe Eustachie Lastiuca, născut în 1859.

O şcoală cu 4 clase fusese deschisă în comună în anul 1884[2].

În 1890, Horoşăuţii aveau 1.631 locuitori, parohi fiind Ilie Cuşniriuc şi Grigorie Laza, învăţător – Panora Senculeţ, iar primar – Ferdinand Drvota.

O listă de subscripţie pentru biserica ortodoxă din Cacica, încredinţată, în octombrie 1891, lui „Ilie Cuşniriuc, paroch în Horoşăuţi”, menţionează următoarele nume de localnici: Dorimedont Cuşniriuc, preoteasa văduvă Reghina Hnideiu, Eufrosina Hnideiu, proprietarul Constantin de Vlaico, Catinca de Vlaico, antistele comunal Ferdinand Drwota, Maria Drwota, proprietarul Andronic de Vlaico, răzeşa Maria Zebacinschi, răzeşul Ioan Zotta, Pulcheria Zotta, răzeşul Petru Misichievici, răzeşul Niculai Vlaico, răzeşul Vasile Tomiuc, Maria Tomiuc, răzeşa Elisaveta Vlaico, răzeşul Dimitrie Balasinovici, răzeşul Iancu Balasinovici, răzeşul Teodor Coceala, Maria Coceala şi răzeşa Ana Malinescul[3].

În 1910, 90 % din populaţia satului Doroşăuţi era ucraineană.



[1] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 423
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 29, 1876 p. 86, 1907 p. 87
[3] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 52/1891, p. 4
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului HOROŞĂUŢI.
 Vizualizări articol: 902 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
HOROŞĂUŢI0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei