Ion DRĂGUŞANUL

FRĂTĂUŢI (III).  „Cursul de industrie casnică şi albinărit din Frătăuţul nou, carele e primul de atare feliu în Bucovina, s-a încheet, pentru anul acesta, în ziua de 10/22 Iuliu 1889…

Nu voim să prejudecăm judecata altora, carii vor fi competenţi întru apreciarea asemenelor lucruri şi carii vor pute să aibă ocasiune a le vede obectele lucrate la Cursul din Frătăuţul nou; căci se vor trimite spre expunere atât la Cernăuţ, în localele „Societăţii pentru cultura română”, cât şi la Suceava, la Societatea „Şcoala română”, fiindcă aceste Societăţi au subvenţionat numitul curs, într-un mod destul de mărinimos. Dară nici acum şi aice nu putem să nu amintim, şi încă cu o emfasă justă, pălăria de dame şi de moda cea mai nouă, lucrată din pae de domnişoara Elena Brăilean, care a atras admiraţiunea obştească şi din partea celor străini… Vine, apoi, o pălărie de pae pentru bărbaţi, lucrată de Domnişoara soră a susnumitei, de Melania Brăilean, învăţătoare din Bilcă, apoi o pălărie, tot de pae şi pentru bărbaţi, împletită de Domnişoara Lucreţia Reuţu, fiică adultă a învăţătorului din loc. Aspazia Tofanel, învăţătoare din Frătăuţul vechiu, Emilia Lentovici, fiica învăţătorului Lentovici din Rădăuţi şi mai departe aşa… Dară o domnişoară de 12 ani, din sat, din Frătăuţul nou, anume Reveca Nicoară, a lucrat un paner de papură care îţi cere toată lauda!

Tot în rândul prim sunt, şi încă de intonat cu laudă, obiectele, lucrate din paie, din papură şi din nuiele ale preoţilor, părintelui Epaminonda Dracinschi din Igeşti şi a părintelui Isidor Zavadovschi din Camenca; să stai şi să te tot uiţi la aceste lucruri, coşuleţe de lux şi altele, şi nu te poţi sătura!

Aşa şi între alţii, un sătean din Frătăuţul nou, Dumitraş Jacotă, a făcut un coş de albine, sistema Berleps, împletit din nuiele, şi o corfă (coşorcă) de mână; apoi, cantorii bisericeşti Lomuş şi Busneanu şi toţi domnii învăţători, Bocance din Botuşana, Isopescu din Frătăuţul vechiu, Gorcea din Costişa şi Nicoară din Pătrăuţi, pe lângă Suceava, până şi şcoleraşii din Frătăuţul nou, Todorică Maiereanu şi Ştefănică Bogianu. Multă laudă şi chiar admiraţiune s-au dat lucrărilor lui Ion Nistreanu, sătean din Igeşti”[1].

Teodor Patraş din Horecea era paroh la Frătăuţii Vechi încă din 1890, avându-l ca preot cooperator pe Mihail Dolinschi. Satul avea doi învăţători, pe Emilian Isopescul şi Ioan Colibaba, primar român fiind Dimitrie Pauliuc, iar primar german, Franz Fritz. 

La sfârşitul anului 1894, de Crăciun, preotul Iraclie Porumbescu a organizat, în Frătăuţii Noi, o colectă pentru Societatea „Şcoala Română”, la care au subscris, pe lângă fiul lui, Ştefan („măestru postal”), următorii localnici: preotul Ilie Berlinschi, învăţătorul superior Gavril Reuţ, învăţătorul Emilian Hreniuc, primarul Vasile Şt. Jacuta (în altă ştire, Jacota), Ilie P. Şerban, Emilian Hurjui, Constantin Chiraş, Grigori Bodnarescu, Dumitru V. Moisan, Ilie Const. Boghian, Simion Moisan, Pavel T. Ungurean, Ion Franciuc, Ilie C. MOISAN, Costea T. Ungurean, Ion P. Boghian, Ion Cerban, Ilie Capră, Ilie G. Nicoară, Dumitru I. Pântescu, Constantin G. Şerban, Dumitru G. Nicoară, Constantin G. Ungurean, Ştefan Onu, Toader G. Galan, Ion Davidean, Dumitru Hopilă, Constantin V. Isopescul, Vasile G. Nicoară, Toader Buceschi, Ion Const. Muntean, Constantin I. Andrişan, Vasile Davidean, Dumitru N. Jacuta, George Maidac, Iftimie Capră, Constantin Davidean, Ion S. Andrişan, Niculaiu Ştreangă, Simion Ştreangă, Ilie Ştreangă, Ion T. Isopescul, Georgi D. Nastasi, Toader Stichi, Vasile S. Moisan, Gavril Nastasi, Iftimie Boghian, Georgi Strugariu, Ilie Georgiţă, Gavril Cazac, Toader Davidean, Georgi Capră, Andrii Creţan, Dumitru V. Şerban, Toader I. Davidean, Ilie Confederat, Zaharie Jacuta, Simion Galan, Ion Maerean, Petru Fodoraş, Tanasă Puha, Dumitru Buceschi, Niculaiu Ionesi, Iftimie Ştreangă, Georgi Moloci, Dumitru G. Jacuta, Gavriil V. Moisan, Georgi Gaie, Vasile D. Fodor, Toader D. Gheorghiţă, Iftimia C. Berholschi, Catrina D. Olariu, Casandra P. Coniac, Samfira Cuciurean, Eudochia I. Ungurean, Ileana V. Panciuc şi Toader Şerban[2].

O colectă pentru Azilul de studenţi din Cernăuţi, făcută, în mai 1896, de „Teofil Patraş, protopresviter în comuna Frătăuţul-vechi”, menţionează următoarele nume de localnici:  primar Dimitrie Pauliuc, Simion Iurescu, învăţător Ioan Colibaba, proprietarul Vasile Marco, Gavril Buzilă, Ştefan Sarcinschi, George Iftiuchi, Constantin Buzilă, Ioachim Prelipcean, George Andruchovici, Ilie Sfiechi alui Simion, Ilie Drehuţă, secretarul comunal Iustin Borcea, Teodor Ionesi, Ioan Bujdei, George Hurjui, Damian Ţiganaş, Constantin Ionesi, Constantin Vătăman, Constantin Luchian, Alexandru Iacoviţă, Samson Iurescu şi Simion alui Ilie Iurescu[3].