Ion DRĂGUŞANUL

Rufeturile erau pentru slujitorii bisericii, popa Georgii, popa Simion, diaconul Ion şi dascălul Georgii, pentru marchitanul Tănasă, pentru jidovul Leizer, fiul lui Iţcul, pentru scutelnicii marchitanului Tănasă, Ion ciubotar, Ştefan Tihaniuk, Vasile Butniok, Petre Nahriniak, Macsin, Vasile Tesliuk, Raţă şi Costandin sin Raţă, pentru dârvarul starostelui cernăuţean HERESCU, Mihalache, pentru scutelnicul popii Simion, Hrihor, pentru scutelnicul popii Georgii, Ivan, pentru scutelnicul paharnicului Limbo, Nechifor, şi pentru văduvele Irina, Paraschiva, Măriuţa, Nastasia, Mariţa, Acsinia şi Vasilca.

În 1775, Cuciurul Mare, din Ocolul Cernăuţilor, avea 2 popi şi 181 familii ţărăneşti.

În 1843, pentru cei 4.926 de enoriaşi,  funcţionau două biserici, prima, Arătarea Maicii Domnului, stitorită în 1815, sfinţită în 6 decembrie 1823 şi dotată cu un iconostas de Teodor Cepişca din Voloca pe Derelui, în 23 aprilie 1831, cu 1.090 credincioşi ortodocşi, păstoriţi de parohul Grigorie Gramatovici, şi cu 1.288 enoriaşi, păstoriţi de al doilea paroh, Grigori Kaziewicz, cealaltă biserică, Sntul Dimitrie, cu 1.437 enoriaşi, păstoriţi de preotul Ioan Hubka, şi cu 1.111 credincioşi, păstoriţi de preotul administrator Ioan Mironovici. În 1876, biserica Arătarea Maicii Domnului, cu 3.120 enoriaşi, era slujită de parohul Ioan MARCO şi de preotul cooperator George Dimitrovici, în vreme ce biserica Sfântul Dimitrie, cu 3.496 enoriaşi, era slujită de parohul Mihail Muntian şi de preotul cooperator Ioan Zugrav. Cu 6.616 enoriaşi ortodocşi., în 1876, Cuciurul Mare era şi una dintre cele mai bine populate localităţi din Bucovina. În 1907, paroh la biserica Arătarea Maicii Domnului era tot Ioan Marco, născut în 1836, preot din 1862, paroh din 1871, preot cooperator fiind Ştefan Woloschenko, născut în 1879, preot din 1906, iar cantor, din 1898, Lazar Lazurca, născut în 1863. Biserica Sfântul Dimitrie era slujită de parohul Ilarion Gramatovici, născut în 1840, preot din 1868, paroh din 1874, de preotul cooperator Constantin RUSU, născut în 1878, preot din 1905, şi, din 1874, de cantorul Artemie NOSIEVICI, născut în 1836.

La Cuciurul Mare funcţionau, din 1874, o şcoală cu 6 clase şi o şcoală-filială, cu o clasă[1].

Recensământul din Cuciurul Mare, făcut în 1888, consemna o populaţie de 7.690 suflete, după confesiune 383 fiind catolici, 6.974 – greco-orientali, iar 309 – israeliţi. După naţionalitate, 365 erau nemţi, 6.329 – ruteni, iar 806 – români[2].

Banca populară raiffeisiană din Cuciurul Mare a fost înfiinţată în primăvara anului 1903, sub direcţiunea parohului Ioan Vorobchievici, vicedirector fiind Nicolae Mihalcea.

Adunând „cântece populare româneşti din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[3], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor şi de la Ana Solovan (18 ani în 1909) din Cuciurul Mare.

La Cuciurul Mare s-au născut graficianul Parteni Masichievici (8 februarie 1887), compozitorul şi muzicologul Liviu Rusu (27 iunie 1908), scriitorul inegalabil Mircea Streinul (2 ianuarie 1910), cercetătorul ştiinţific Constantin Ruscior (4 august 1911) şi artistul plastic Radu Bercea (29 august 1939).