Ion DRĂGUŞANUL

O listă de subscripţie pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în septembrie 1891, de „Roman Bârgăuan, paroch în Ciocăneşti” şi preoteasa Catinca Bârgăuan, menţionează, printre familiile comunei, pe: preotul Georghe Zugrav, Catinca Magaleviciu (soţia cantorului), Dumitru Şcheul, Iosif Ciocan, Gherasim şi Zenovia Ţigane, Teodor şi Irina Lupeanu, Spiridon şi Acsenia Hodişu, Alexandru şi Floarea Bârgăuan, Petru şi Maria Hodişu, Gavril şi Elisaveta Gioşanu, Ilie şi Maria Calenciu, Petru şi Maria Şcheul, Mihaiu şi Maria Tomoioagă, Petru Cepoiu, Nistor Lupescul, Teodor Catargiu, Loghin Şcheul, Ştefan Bârgăuan, Ilie Giosan, Nistor Latişu, Vasile şi Catarina Iacoban, Mihaiu Şcheul, Palaghia Giosanu, Vasile Cepoiu, Tecla Tinşanu, Ioana Cepoiu, Rachila Crăciun, Magdalina Roată, Ion Timul şi Andrei Crăciun[1].

Şcoala nouă din Ciocăneşti a fost sfinţită, în 7/19 ianuarie 1893, de protoereul şi vicarul protopresviterial George Balmoş, asistat de parohul local, Roman Bărgăuan, şi de espozitul parohial din Iacobeni, Dionisie Constantinovici. La ceremonie a participat, dintre ciocăneşteni, şi „vrednicul preot cărunt, George Zugrav”, fiul lui, silvicultorul Iustin Zugrav, învăţătorul Mihai Paşcan, învăţătorul pensionar din Ciocăneşti Ambrosie Zugrav, primarul Iosif Ciocan, cantorul Ioan Polioveiu, Catinca Magalevici, Mihai Tomoioagă, Toader Lupescul, Iacob Sceul, Vasile Ţăran, Ioan Lupescul, Dumitru Sceul, Loghin SCEUL, Petrea Sceul, Petrea Lehaci şi Iacob Lupuescu, care, gospodari de frunte fiind, au făcut donaţii în bani[2]. Cu această ocazie, s-au colectat 154 florini, de la gospodarii satului, suma fiind „menită să fie temelia la un fond şcolar, din al cărui venit să se sprijinească, în tot anul, copiii sărmani de la această şcoală”[3].

O colectă, în folosul Societăţii „Şcoala Română”, făcută la Ciocăneşti, în 1893, de parohul Roman Bârgăuan, menţionează următoarele nume de localnici: învăţătorul Mihai PAŞCAN, cantorul Ioan Poliovei-Ionescu, George Zugrav, secretarul comunal Carol cav. de Chmilevschi, primarul Iosif Ciocan, Vasile Ţăran, Teodor Lupescul, Petru Hodiş, Mihai Tomoioagă, Loghin Şcheul, Catinca Magalevici, domnişoara Helena de Chmilevschi, Petru Teuşan, Ioan Bârgăuan, Alexandru Iacoban, Catrina alui Nicolai Roată, Chirilă Ujică, Vasile Moldovan, Mihai Şcheul, Alexandru Hărgâuan, Nistor Lupescul, Iacob Şcheul, Teodor Ţăran, George Tomoioagă, Petru Şcheul, Gavril Giosan, Nistor Latiş, Spiridon Hodiş, Vasile Crăciun, George Şcheul, Ioan Vargă, Pavel Giosan, Maria Lpescul, doamna Irina alui Teodor Lupescul, Porfira Gaier, Dumitru Şcheul, Zenobia alui Gherasim Zigani, Elisaveta lui Ilie Moldovan, Gavriil Strîmbec, Nastasia alui Ioan Moroşan, Onofreiu Crăciun, Sofronia alui Grigorie Ţăran, Maria lui Teodor Hodiş, George Timu, Maria lui Gavril Tomoioagă, Ioan Tincu, Teodor alui Simion Ciocan, Avram Lupescul, Ilie Calenici, Iacob alui Teodor Lupescul, Ioana lui Ioachim Ujică, Nichită Luţia, domnul Bedrulea şi Catrina lui Iacob Moroşan[4].

Adunând „cântece populare româneşti din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[5], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor şi de la ciocăneştenii Ştefan Ţăran (36 ani în 1913) şi Palaghia Mercheş (32 ani în 1913).