Ion DRĂGUŞANUL

Monitorul de Suceava vă prezintă în serial istoricul aşezărilor din Bucovina, lucrarea „Povestea aşezărilor bucovinene”, semnată de Ion Drăguşanul. Aşa cum spune autorul, „povestea fiecărei aşezări este extrem de importantă şi constituie pentru noi un patrimoniu obştesc pe care nu avem dreptul să-l ignorăm”.

BREAZA (V).O interesantă listă, cuprinzând numele românilor brezeni şi a copiilor lor de vârstă şcolară, însoţeşte pledoaria: „Ioan Ungurean cu 1 copil, Onufrei Ungurean cu 5 copii, Iftemie Ţimpău – Dimitrie Zîmpău cu 1 copil, George Ţimpău cu 3 copii, Precop Macovei cu 6 copii, George Balabaş cu 3 copii, Vasile Rotar – Vasile Cosinschi – Petrea Gramada cu 1 copil, Artemie Gramada cu 1 copil, Vasile Gramada – Sofronia Onufreiciuc cu 2 copii, Petru Onufreiciuc cu 3 copii, Petru Surpat cu 1 copil, Maxim Ferar cu 2 copii, Grigorie Mândrilă cu 3 copii, George Cosinschi cu 6 copii, Petru Birău cu 1 copil, Ilie Rotar cu 2 copii, Alexa Voloşeniuc cu 3 copii, Ilie Birău cu 2 copii, Elena Leuştean cu 1 copil, Anastasia Leuştean cu 3 copii, Teodor Moisa cu 1 copil, Niţucă Ursachi cu 1 copil, Ioan Darabă – Daniil Ceciuleac – Nicolai Larion cu 3 copii, Teodor Nichiforian (Şverţar) cu 1 copil, Mariuca Rebenciuc cu 1 copil, Ioniţă Ţimpău cu 3 copii, George Ungurean senior – George Ungurean junior cu 3 copii, Mihai Balabaş cu 2 copii, Vasile Ţimpău cu 10 copii, Ilarion Paşcan – Andrei Paşcan cu 2 copii, George Birău cu 2 copii, Gavriil Onufreiciuc cu 3 copii, Vasile Moisa – Vasile Ursachi cu 8 copii, Amfilochie Turturean cu 6 copii, Ilie Polochan cu 5 copii, Nicolai Rusan cu 2 copii, Gavriil Larion – George alui Mihai Ţimpău cu 2 copii, Ioan Dornian – Filip Cehren cu 6 copii, Ioan Prislopan cu 5 copii, Mihai Larion cu 2 copii, Gavriil Ivaşcu cu 4 copii, Iftemie Valach cu 6 copii, Ştefan Lucaşciuc cu 4 copii, Andrei Pintea cu 2 copii, Chirilă Popescul – Nicolai Leuştean cu 6 copii, Sârghie Mândrilă cu 3 copii, Andrei Savuţă cu 3 copii, Atanasiu Tironiac cu 5 copii, Nistor Salahură cu 4 copii, Costan Moşuleac – Ioniţă Burduhos cu 3 copii, Nicolai Zahan cu 6 copii, Teodor Şalvar – Spiridon Dornian cu 4 copii, Andrei Voloşeniuc cu 1 copil, Costan Şcurhan cu 1 copil, Pavel Pentiuc cu 1 copil, Ilie Voloşeniuc cu 1 copil, Simion Ceciuleac cu 1 copil, Ioniţă Curuţ cu 7 copii, Ioniţă Leuştean cu 5 copii, Rachila Bucur (Procopiuc) cu 4 copii”.

În memoriul respectiv se mai spune că foarte puţini copii brezeni au învăţat la şcolile din Câmpulung şi din Fundu Moldovei, şi anume: Ioniţă Ursachi, Amfilochie Turturean, Vasile Ursachi, George Ungurean şi Precop Macovei.

Nevoia de învăţământ în limba română era cerută, în acelaşi memoriu, şi de „toţi Ruşii, fără deosebire… pentru că au neapărată trebuinţă de ea, căci îs încunjuraţi, din toate părţile, numai de Români şi, încotro se mişcă, numai tot cu ei (Românii) vin în atingere.

Oraşul cel mai apropiat îi Câmpulungul şi, acolo, nu poţi nimică începe fără limba română. Pân’ la Câmpulung, însă – de Putila nu mai amintim, căci îi mult mai depărtată şi nu mai merge nime la ea, pentru că ne-am prea hrănit de cămătari – avem de trecut prin Fundul-Moldovei şi Pojorâta, tot numai sate curat româneşti. Oamenii noştri îs, mai departe, mai că de-a rândul, lucrători la lemn şi, ca atari, vin încă numai cu Românii în atingere.

Şi, în fine, nici în Breaza, chiar când ne-am pune de gând să nu ieşim niciodată din sat, nu putem trăi fără limba română, căci aici au moşii întinse: Simion, Costan şi Ilie Mândrilă, Pentelei Şandru, Pentelei şi Ilie Ţîmpău, Toader şi Mihai Cocârţă, Ioana Ţîmpău, Vasile Şalvar, Spiridon Ropcean, Toader şi Costan Ursescu, Toader şi Gavril Leuştean etc. din Fundul-Moldovei, George şi Ioniţă Nemţan, Vasile Ulian şi Ioniţă Burduhos etc. din Câmpulung. Cea mai mare parte din an, petrec ei pe aici şi ai noştri trebuie, ori de vreau, ori de nu vreau, să înveţe româneşte”.

În finalul memoriului, huţanii şi ucrainenii, care formau, ca şi românii, câte o treime din populaţia satului, avertizează „Nu vă mai temeţi atâta că ne romanizăm, căci nu ne mai romanizează nime, ba, din contră, mulţi din noi s-au rusificat, cum îi o mare parte din familia MOISA, venită din Transilvania, şi familia cea mare a Bodnarenilor şi Sârghienilor, a Macovienilor, Valachenilor, Lazarenilor şi a Savuţenilor”[1].

La Breaza funcţiona, încă din 1896, un cabinet de lectură, această primă bibliotecă din sat numindu-se „Steluţa” şi funcţionând în casa lui George D. Macovei. Cabinetul avea 67 membri, 83 de cărţi, 3 abonamente la gazete şi o avere de 13 florini şi 74 creiţari. Preşedinte al Cabinetului era preotul George Agapi, unchiul mamei actorului Florin Piersic, vicepreşedinte era primarul Vasile Cosinschi, iar secretar, preotul cooperator Ioan Ghebiuc.

Însoţirea raiffesiană de credit, înfiinţată în 1902, funcţiona, ca şi Cabinetul „Steluţa”, în casa lui George D. Macovei, sub direcţiunea preotului George Prelici, în consiliul director activând şi preotul Geoge Agapi, şi gospodarul Ioan Burduhos, care deţinea calitatea de vistiernic.