Ion DRĂGUŞANUL

BOBEŞTI (I). Aflat pe malul stâng al pârâului Hliniţa, între Dracineţ, Mihalcea, Broscăuţi, Comareşti şi Căbeşti, satul Bobeşti, menţionat, în 1421, de scrisoarea unui prinţ polon, aparţinea, în 15 martie 1719, fiilor lui Părvul şetrar şi celor ai lui Ştefan Străşca, aflaţi în dispută în faţa divanului lui Racoviţă Vodă, dar toponime localnice sunt menţionate încă din 1648, când sunt menţionate o moşioară, Iablinie, Valea lui Lazor, Poiana Altar şi Poiana Spâţinul. Şi mai există, la Bobeşti, şi o biserică veche, construită în 1622, lângă care a fost înălţată, peste veacuri, şi o capelă, în care au fost adăpostite patru morminte ale familiei Medvedev.

În 4 martie 1652, se împart moşiile răposatului Gavrilaş Mateiaş între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia şi Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Alexandra visterniceasa a fost… satul Bobeşti”.

În 1 aprilie 1680, când Grozava, fata lui Isac de Sinehău, văduva lui Constantin Cocoranul, determină împărţirea moştenirii rămase după soţul ei, între ea şi cumnaţii ei, Miron Cucoranul, Vasile Căzăcescul, Tudosie Ţintă, Costaşco, căpitanul Turculeţu şi Trinca, Grozavei îi revenea „a patra parte din sat Bobeni cu tot vinitul din tot locul şi cu vecinii carii fac oamenii”.

În 15 martie 1719, se certau pentru „a opta parte din Bobeaşti, ceau fosto văndutu Ionaşco Stărce, neavând nici o triabă”, feciorii lui Pavăl şătrarul şi Ştefan Străşca, pentru că, la împărţeala din vremea lui Duca Vodă, „sau învoit Pătraşco şi Maria şi popa Gavril, strămoşii Străşcăi, nepoţii lui Ionaşco Stărcii, şi au dat pentru acea parte din Noneaşti, ce o vânduse Ionaşco Stărcea rău, 11 jărăbii la Călineşti şi cu vecini”.  

Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Bobeşti, moşie a stolnicului Andrei Beldeman, „71 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Alecsei, 2 dascăli, Ion şi Simion palamar, 9 scutelnici ai lui Andrei Beldeman, Mihălachi, Simion Ciuntul, Iftodii, Iurie rus, Ştefan sin Sopco, Dumitraş zet vornicului, Toader Chebac, Ion morar şi Fodor ciobotar, 4 văduve, Aniţa, Antimia, Gafiţa şi Chiţa, 2 jidovi, Şimon şi Ion Botezatul velnicer, 1 ţigan, Simion, şi 52 scutenici cu salvovardie, adică: Ştefan Ionuţu, Giorgie rus, Pintelei Sopco, Ion Sopco, Andrieş Sopco, Gavril dulgher, Mihai Ioniţuc, Vasilie Harasim, Necolai Zubedac, Nicolai sin Gligori, Tănasă sin Jalobă, Ion Melniciuc, Macovei Jalobă, Ion Staniciuc, Moisa sin popii, Hrihor rus, Vasili sin popii, Vasili zet Prescurniac, Onofrei sin Hrihor, Nechita muntian, Savin Mitran, Pintelii moldovanul, Ursul botnar, Enachii sin Gligori, Andrei sin Mihai, Gligori sin Zubidac, Tănasă sin popii, Necolai brat lui, Ştefan cojocar, Gligoraş sin Alecsa, Mihai sin Arsăniciuc, Ion Chebac, Andronic sin Arsănii, Toader rus, Ursachi Giosanul, Nechifor Ciuvic, Păladi Căzacul, Toader Căzacul, Ion Berbiniciuc, Vasilie sin Moisa, Vasilie Lungul, Ion Iacu, Tudosi sâtariul, Ion Harasim, Hrihor zet Moscaliuc, Iacob Moscaliuc, Ivan funar, Vasilie sin Mitraş, Vasilii Huţan, Ion Pârvuliac, Nechifor şi Ion sin Zubidac.