Dorim să informăm opinia publică din judeţul Suceava că ignorarea „lecţiilor” pe care le oferă istoria mai „veche” sau mai „recentă” este la fel de periculoasă pentru România ca şi pentru oricare altă ţară membră UE.

Una dintre „lecţiile” de acest tip, relativ mai recentă, s-a consumat acum câţiva ani în Austria, membră UE,  şi este legată de numele politicianului Jorg Haider şi cariera acestuia. Astfel, este binecunoscut faptul că dl. Haider şi partidul său (Partidul Libertăţii din Austria) au avut în decursul timpului simpatii/tendinţe neo-naziste, pentru care însă naţiunea austriacă a fost obligată să plătească în anul 2000 un anumit preţ în relaţiile cu celelalte ţări occidentale.

Dl. Haider a fost în mai multe rânduri Guvernator (Preşedinte) al regiunii Carinthia din Sudul Austriei, iar în anul 2000 a reuşit să ajungă la guvernare ca şef al Partidului Libertăţii şi ca membru al unei coaliţii politice.

Luând act de situaţia survenită în Austria la acel moment, toate celelalte 14 state membre UE au adoptat o atitudine de izolare a lui J. Haider, cât şi de „sancţionare” formală şi informală a Guvernului condus de Schussel, însă implicit de sancţionare  şi a Austriei!

Este greu de estimat preţul pe care a trebuit să îl plătească Austria în anul 2000 pentru gafele/tendinţele dlui Haider, iar acest preţ nu poate fi cuantificat într-o sumă oarecare de bani.

Este însă suficient să spunem că guvernele celorlalte 14 ţări membre UE au decis să înceteze orice cooperare cu Austria şi să instituie un „cordon sanitar” faţă de coaliţia guvernamentală aflată atunci la putere în Austria. În final, la sfârşitul anului 2000, J. Haider a fost nevoit să se retragă atât din guvern, cât şi din fruntea Partidului Libertăţii.

Care este explicaţia de fond a situaţiei invocate? Explicaţia este dată de faptul că Haider şi Austria au trebuit să plătească un „preţ” pentru anumite simpatii ale lui Haider faţă de ideile socialismului naţionalist (el a făcut în 1991 o remarcă favorabilă faţă de politicile de angajare a forţei de muncă, politici la care a recurs Germania nazistă în anii '30!).

Aşadar, pentru o simplă remarcă  a lui Haider, o simplă comparaţie/similitudine între Austria anului 1991 cu unele „instrumente” la care a recurs Germania nazistă în anii '30, a fost nevoie ca o ţară întreagă şi o naţiune să plătească un anumit „preţ”!

Este nevoie, credem noi, ca dl. Gh. Flutur să explice cetăţenilor din judeţul Suceava anumite aspecte legate de motivaţia domniei sale atunci când, printr-un discurs public la Bucşoaia (Frasin), a făcut o conexiune explicită între România anului 2008 şi România anului 1937, între situaţia de acum şi situaţia pe care a impus-o Regele Carol II şi Comandantul Sidorovici.

Reamintim cetăţenilor din judeţul Suceava că anterior dl. Flutur a declarat, tot public, că va face din judeţul Suceava o „regiune autonomă”. Regiune autonomă în ce sens? În plus, dl. Flutur a declarat public că va fi un fel de „Prim-ministru” al judeţului Suceava, întrucât oricum este pregătit să fie mai mult decât un ministru!

Oare omite dl. Flutur că în România avem o Constituţie şi că ea statuează că în această ţară există o singură funcţie de „Prim-ministru”, indiferent care ar fi persoana ce o deţine la un moment dat?

Cât de departe veţi ajunge cu declaraţiile/intenţiile dvs. politice, domnule Gh. Flutur? Sunteţi sau nu conştient, domnule Gh. Flutur, de gravitatea/implicaţiile declaraţiilor dvs. publice?

Vă identificaţi, poate, domnule Gh. Flutur, în calitate de membru al clasei politice din România, cu ipostaza domnului Jorg Haider din Austria anului 1991? Vă consideraţi sau nu, domnule Gh. Flutur, un „nou Haider” în varianta românească? Veţi recurge sau nu, domnule Gh. Flutur, la orice instrumente/mijloace pentru a obţine o poziţie politică, indiferent de preţul pe care va trebui să îl plătim cu toţii ulterior?

Biroul Politic Teritorial al PNL Suceava

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Comunicat de presă - PNL.

Comentarii