„Aparatul de fotografiat” este un experiment autobiografic în care Günter Grass se foloseşte de vocile celor opt copii ai săi şi de amintirile acestora despre tatăl lor, întotdeauna ascuns în spatele maşinii de scris. Dacă în „Decojind ceapa” Günter Grass scria despre propria-i tinereţe, până în momentul publicării primului său roman „Toba de tinichea”, de data aceasta vorbeşte despre perioada 1960 -1990, văzută din perspectivele contradictorii, critice, tandre şi uneori acuzatoare ale copiilor sai. Aparatul de fotografiat, care dă titlul cărţii, este un instrument realmente magic, ce poate surprinde trecutul şi viitorul deopotrivă, dar şi adevărul dincolo de detaliile trecătoare.
Un model Agfa de modă veche, aparatul este folosit de Marie, asistenta lui Grass, iar instantaneele surprinse de aceasta îl inspiră pe scriitor şi îi fascinează pe copii prin puterea lor asupra vieţii şi asupra artei.
Cartea a fost receptată de critica literară drept un experiment extrem de îndrăzneţ şi a fost apreciată ca fiind una dintre cele mai bune scrieri ale autorului.
„Aparatul de fotografiat - scrie <L’Express>- este o autobiografie deghizată, în care autorul le dă cuvântul celor opt copii ai săi, născuţi de patru mame. Scriitorul se strecoară pe neobservate în acest concert de voci pentru a aduna şi a înregistra anecdote şi confidenţe, discuţii despre amorurile lui sinuoase, despre opţiunile politice, călătorii, preferinţe estetice şi relaţii de familie. În chip de comentarii la o serie de instantanee neobişnuite, copiii lui Grass recompun istoria tumultuoasă a propriei familii, aducându-l în scenă, ca nişte maeştri-păpuşari, pe tatăl lor şi poveştile sale”.
Sursa: www.libris.ro