Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
sâmbătă, 29 iun 2013 - Anul XVIII, nr. 148 (5355)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Vasile Cristea: „Evadări”

Plecat din mirifica Țară a Dornelor, care potențează starea de visare, necesară unui creator, Vasile Cristea se află la cel de-al doilea volum de poezie pe care-l putem interpreta ca pe o cale a evadării din realitate, din „noul mediu pervers și înșelător” în lumea ficțiunii, unde totul se poate.

 

Poetul își trăiește destinul îngăduit de divinitate

Subiectivitatea poetului, aflat la vârsta înțelepciunii, reverberează în teme de mare profunzime, exprimate în „dulcele stil clasic”, după mărturisirea autorului. Una din marile probleme ale omului, care generează literatură este timpul. Poetul îl percepe în trecerea tristă a „toamnei bacoviene” după care poartă „doliu”, marcându-i astfel ireversibilitatea. El încovoaie „trupul spre țărână”, întrebându-ne dacă existența e durere, stare sau semn, dacă moartea e pedeapsa sau dreptatea finală (Durere). Când ești pensionar, ai timp să regreți că ai făcut atât de puțin, dar omul e călător mereu către Dumnezeu, aflăm din poemul „Cale”, un text cu sonorități accentuate datorate versului scurt și ritmului trohaic.

O sumă de texte sunt străbătute de nostalgia sfârșitului, resimțit tot mai aproape, dar asumat conștient (Te-aștept să vii), nu acum însă, pentru că „deși am mai întors o filă” mai „sunt atâtea fapte / Ce-așteaptă a se-mplini / Pomii-s gata a rodi /Și cărări sunt încă apte”.

Ieșirea din lume va fi de o modestie distinsă, precum omul „Când ies din scenă, tainic, în culise”. Poetul își trăiește destinul („Beau vinul meu din amfora de lut”) îngăduit de divinitate.

Ilustrativ este poemul „Drum”, în care meșteșugul poetic se exprimă prin tipul de rimă, ce-i asigură muzicalitate, decelabilă și în posteminesciana „Când voi pleca”.

Descoperim o intensitate a trăirilor în poemele care exprimă relația omului cu Dumnezeu, mai prezentă în rondeluri, foarte reușite, în pofida faptului că asemenea structuri fixe nu sunt la îndemâna oricărui creator. Poetul se descoperă și aici ca un romantic incurabil, dar optimist, pentru că adevărata credință este egală cu speranța că Dumnezeu nu ne uită: „ Te am pe Tine, Doamne-n orice clipă”.

 

„Ne-ar trebui pastile cu țărani / Și cer cu stele, câte-o picătură”

Nostalgia originilor este prezentă în texte dedicate Dornei: „Toamnă la Dorna”, „În munții Dornei”, „Codrii mei cu cetini lungi” (cu ecouri din Șt. O. Iosif), „Dornă - dor de nou-născut” sau „În vechea Vatră”. Sunt texte încărcate de metafore care conferă ținutului natal puterea de a se opune orașului „cu drumuri buimace și nopți tembele” și de a oferi omului demnitate și identitate: „Am ajuns ca o pădure / Mii de brazi crescuți din carne / Nu-ntrevăd nici o secure / În țărână să-i răstoarne”.

Aici ai senzația trăirii în infinit, totul e muzică (a cuvintelor), e o lume de basm favorabilă introspecției. Vechea vatră e „țărmul și farul”, izvor al puterii reieșită din înfrățirea cu natura. Toate sunt legate de amintirea pioasă a părinților de la care moștenim valori morale pentru o viață. Dragostea pentru locul natal extrapolează în sentimentul de dragoste pentru Bucovina mândră, vegheată de „zimbrul” Ștefan, al cărui spirit de la Putna se va regăsi în „clipa triumfală”, ce va veni după o necesară schimbare profundă. Poporul român este caracterizat oximoronic „iubit cu ură” pentru că-și irosește genialitatea. Mai există încă neștirbită, eternitatea sacrului „respiră veșnicia din frunze și izvoare”, la care suntem îndemnați să ne întoarcem, pentru a îndepărta urâțenia prezentului. Soluția: „Ne-ar trebui pastile cu țărani / Și cer cu stele, câte-o picătură”.

În „Blestem 2010” remarcăm aciditatea argheziană, nu pentru regretul de a fi împușcați cei doi, ci pentru chipul urât pe care-l arătau uneori lumii. Capabil de a se exprima prin fabulă, autorul regretă, de asemenea, plecarea „cailor în exil”, rămân „catârii, măgarii, oile ce-și vând și lâna”, dar și câțiva berbeci, care vor determina o schimbare, pentru a face loc aici pentru „a galopa caii”.

 

Excelente metafore și nuanțe argheziene

Tema iubirii este prezentă prin frumusețea primei iubiri, ce oprește timpul în loc, depășind marginile lumii, spre orizont. Așa se explică frumusețea portretului în „Zâmbet de fată”. În toamna vieții regăsim ecoul iubirilor ce-au fost, exprimate romantic în „Iubită doamnă”. Capacitatea de portretizare este prezentă în „Tablete”, unde prind contur ființe, stări, locuri, sentimente („Pustnic”, „Voroneț”, „Fântână”, „Diamant”). Excelente metafore și nuanțe argheziene regăsim și în textul ce deschide volumul. În „Autoportret”, poetul se definește: „Ferice sunt că m-am născut sărac / Și am răzbit în viață toți nămeții”, dar „Pe creștet șade pasărea măiastră”, harul dându-i puterea de a-și asuma limitele, ca ființă umană, de a-și dezvolta universul interior.

Poetul are un orgoliu: crede că numai aruncând, toți, o punte peste malurile vieții am simți că nu suntem învinși de timp. Nu ne dă soluții însă. Din „Jurnal” desprindem drama celor care au publicat târziu, mai responsabili pentru ceea ce spun.

Toate textele converg spre o artă poetică expresă „poemul e o fărâmă de suflet” pe care autorul și-l deschide prin acest volum, dovedindu-se capabil a stăpâni și a struni cuvântul, spre un final optimist: mai sunt „statui de puritate”. Volumul, prefațat de scriitorul Gh. C. Patza, câștigă în valoare prin ilustrațiile simbolice realizate de cunoscutul plastician Radu Bercea.

 

Paraschiva ABUTNĂRIŢEI

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Vasile Cristea: „Evadări”.
 Vizualizări articol: 846 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Vasile Cristea: „Evadări”0.05

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei