Daniel Hrenciuc: „Dilemele convieţuirii: Evreii în Bucovina (1774 - 1947)”

Istoricul dr. Daniel Hrenciuc, un cercetător consacrat în problematica minorităţilor etnice din arealul bucovinean (cu o teză de doctorat în domeniu), autorul unor lucrări foarte bine documentate şi îndrăzneţe ca abordare referitoare la rolul şi rostul minorităţilor din Bucovina, a lansat recent, la Biblioteca „Tudor Flondor” din Rădăuţi, într-o ediţie revăzută şi adăugită, lucrarea intitulată „Dilemele convieţuirii: Evreii în Bucovina (1774 -1947)”.

„Un tablou complex şi detaliat asupra vieţii, activităţii, acţiunilor şi realizărilor minorităţii evreieşti din Bucovina”

Cartea, care, aşa cum precizează autorul în „Introducere”, prezintă în cele peste 600 de pagini „evoluţia istorică a evreilor în spaţiul bucovinean”, cu episoadele „extrem de complexe, sensibile şi controversate, de la aşezarea acestora în diferite localităţi ale Bucovinei istorice şi afirmarea lor drept o comunitate puternică şi influentă, până la momentele complicate şi sensibile ulterioare unirii Ducatului Bucovina cu Regatul Român şi implicit, într-o directă relaţie cu evoluţiile înregistrate pe plan european la fenomenele de o mare unicitate şi tragism specifice Holocaustului”, este, după cum a apreciat prof. univ. dr. Ştefan Purici, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, „un studiu extrem de documentat” care etalează „un tablou complex şi detaliat asupra vieţii, activităţii, acţiunilor şi realizărilor minorităţii evreieşti din Bucovina”.

O lucrare care „trebuia să apară în istoriografia română”, aşa cum a remarcat lectorul univ. dr. Radu Florian Bruja, care vizează trecutul şi evoluţia unei etnii care „a contribuit extrem de mult la dezvoltarea economică şi culturală a Bucovinei”.

Necunoaşterea sau desconsiderarea trecutului pot genera situaţia, absurdă dar nu imposibilă, repetării istoriei

Structurată pe XXII de capitole, care prezintă „Evreii în Bucovina Habsburgică” (cu secţiuni bine conturate - pe câteva localităţi - referitoare la elementele de arhitectură iudaică, sinagogi, rabini şi personalităţi, profesiuni, bănci, comerţ şi industrie...), „Perioada de aur a evreimii bucovinene (1867 - 1914)”, „Hasidismul”, „Economie şi societate”, „Czernowitz: un Ierusalim bucovinean”, „Învăţământul”, „Elite culturale şi politice ale evreilor din Bucovina”, „Societăţi şi organizaţii evreieşti”, „Primul război mondial şi crearea Consiliului Naţional Evreiesc”...până la „Statutul cultului mozaic în România Întregită”, sau „Deportările evreilor din Bucovina în Transnistria” şi „Ghetoul de la Cernăuţi”..., cu „Concluzii”, „Anexe” şi o „Bibliografie selectivă”, lucrarea, care este un recurs la diversitate şi toleranţă, ne atrage totodată atenţia că necunoaşterea sau desconsiderarea trecutului pot genera situaţia, absurdă dar nu imposibilă, repetării istoriei.