Această capodoperă a erotismului, care a stârnit unul dintre cele mai puternice scandaluri literare ale secolului XX, nu s-a dorit a fi de la bun început o carte, ci o simplă scrisoare de dragoste, o declaraţie violentă de erotism, redactată noaptea şi trimisă prin poştă, zilnic, destinatarului.
Este povestea unei tinere femei care, din iubire, se oferă şi se supune celor mai rafinate, dar şi crude capricii ale amantului său.
Plăcere şi infern, erotism şi delir într-o carte unică
Timp de câteva decenii, autorul acestui text a rămas necunoscut: „O femeie nu putea scrie aşa ceva”, a declarat Albert Camus. Trebuie să fie un bărbat. Pe lista de suspecţi au fost menţionaţi Malraux, Montherland, Robbe-Grillet, Peyre de Mandiargues, Jean Paulhan.
După ce obţine, în anul 1955, Prix des Deux Magots, „Povestea lui O” - până atunci refuzată de editori, respinsă de librari şi interzisă public pe „motiv de indecenţă” - devine un bestseller, vândut în milioane de exemplare şi tradus în peste 20 de limbi.
François Mauriac condamnă cartea, Georges Bataille şi Graham Green o ridică în slăvi.
Plăcere şi infern, erotism şi delir într-o carte unică: romanul unei vieţi, singurul roman scris de o autoare ce avea să-şi păstreze anonimatul până la vârsta de 86 de ani!
Pauline Réage este un pseudonim pentru Dominique Aury, adevărata autoare a acestei cărţi.
Ea a început ca jurnalistă, a devenit secretar de redacţie la Nouvelle Revue Française, apoi editor la Gallimard şi i-a tradus în limba franceză pe Evelyne Waugh, Fitzgerald, Mishima, Powys.
A mai scris „Anthologie de la poésie religieuse”, „Lectures pour tous” (Prix de la Critique, 1958), „La littérature est une fête”, „Traité des jours sombres”.
Sursa: www.libris.ro