Daoismul, una dintre cele trei învăţături din tradiţia chineză (alături de buddhism şi confucianism), s-a format treptat, printr-un lent proces de gestaţie constând din integrarea progresivă a diferitelor curente străvechi.
Daoismul - o religie deschisă, în continuu progres şi evoluţie
De aceea daoismului nu i se pot stabili precis începuturile.
Dacă adăugăm şi faptul că de-a lungul întregii sale istorii, revelaţii noi sau impulsuri noi au venit să-l îmbogăţească, vom înţelege în ce măsură daoismul este o religie deschisă, în continuu progres şi evoluţie.
Aşadar, se poate aprecia pe drept cuvânt că daoismul nu a fost niciodată o religie unificată, ci a fost în mod constant o combinaţie de învăţături fondate pe revelaţii originale diverse, că el nu a putut fi surprins decât în manifestările sale concrete şi că a vorbi despre daoism ca despre un tot este lipsit de sens.
O lucrare de referinţă în domeniu
Totuşi, dacă există un fir călăuzitor care parcurge daoismul, el îşi găseşte începuturile în genealogia daoismului şi în procesul cumulativ şi integrator al evoluţiei acestuia.
Modul în care Isabelle Robinet sistematizează uriaşul material aflat la dispoziţie, de la documente istorice până la textele clasice ale daoismului metafizic şi cele mai moderne ale daoismului operatoriu, face din această carte o lucrare de referinţă în domeniu.
Sursa: www.cartespirituala.ro