Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
sâmbătă, 22 ian 2011 - Anul XVI, nr. 17 (4615)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Dumitru Brădăţan: „Câinele de cărămidă”

În urmă cu 15 ani, scriitorul şi publicistul sucevean Dumitru Brădăţan publica volumul „Gheare de lumină: fantezie după Blaga” (Editura Didactică şi Pedagogică), bine receptat la vremea respectivă, pe care scriitorul Vasile Andru îl percepea a fi un „fals tratat de vânătoare pe domeniile lui Blaga”. Volumul („o carte de dimensiunea unei lame de ras, dar cu tăria alcoolului dublu rafinat”) a avut (şi are!) viaţă (aşadar, nefiind dintre cele care, la puţină vreme după apariţie, adorm nerăsfoite şi uitate); bunăoară, acum doi ani, descoperit de un tânăr poet, Vlad Sibechi (cel citat mai sus), fu citit... pe nerăsuflate şi primi o (târzie) recenzie. Dovadă că atrăgea atenţia şi se dovedea a fi pe gustul unui autor de douăzeci şi ceva de ani. Recenzia se încheia însă cu un citat din „Gheare de lumină” - „Cu cheia, închid porţile şi trag zăvorul. Încotro? Îmi fac cruce în taină” - , ce părea a pune, parcă definitiv, lacăt peste această experienţă.

Între timp, D. Brădăţan publică alte cărţi, părând cumva detaşat întrucâtva de suflul care-l inspirase odinioară.

Dar iată că, de curând, el ni se arată îmbrăcând iar cămaşa poetului (albă, lungă şi niţel zdrenţuită pe la poale, de la sărit pârleazuri şi treceri prin crânguri), surprinzându-ne cu un volum numit „Câinele de cărămidă: fantezie după Blaga” (Accent Print Suceava, 2010), ilustrat de poetul Constantin Hrehor. 

 

O natură care încă se cere umblată în cuvinte...

Citindu-l, criticul literar Mircea A. Diaconu consideră că „poetul construieşte un comentariu perpetuu la poezia lui Blaga, identificându-se parcă cu eroul ascuns în spatele lumii acestuia, un erou care glisează de la trăirea dionisiacă şi extaz la interogaţia melancolică ori la neliniştea voluptăţii de a contempla moartea lucrurilor, a materiei înseşi. (...) Dumitru Brădăţan ar vrea să ne lase să credem că în absenţa lumii lui Blaga însăşi sensibilitatea noastră ar fi fost mai săracă. (...) Ca să mă refer strict la poezia lui Dumitru Brădăţan, aş spune, parafrazând un text: clopotele din Drăgoieşti ar fi bătut oricum, dar, fără orizontul poeziei lui Blaga, ele ar fi avut o sonoritate stearpă. Prin Blaga, ele condensează extazul, uimirea, neliniştea, tâlcul”. Într-un prolog, autorul spune: „În mijlocul lumii stau şi ţip venerând formele somptuoase, relieful curat şi uscat din corola ta de minuni. Nu există decât eul. Eul celorlalţi. Violenţa sonoră a braţelor lor. Şi nimeni nu striveşte, nici c-ar putea, greaua, solemna tăcere congenitală”.

Iată că o grilă de lectură este deja stabilită şi, fără a mai reveni, atrag atenţia asupra altor câteva aspecte specifice cărţii. Dumitru Brădăţan scrie despre sat şi despre împrejurul său, o natură care încă se cere umblată în cuvinte, într-un timp când satul, şi pădurea, şi râul, şi vântul par că nu se mai află în atenţia poeţilor, nici măcar a celor din generaţia sa.

 

Versurile par adesea notaţii de jurnal, când curgând firesc, când fracturate...

Dincolo de ameninţările severe care par a le copleşi în realitate, aceste spaţii pentru a căror restaurare Blaga poate fi doar un pretext (şi un pre-text) sunt pentru autor rai pe pământ (asupra căruia nu se poate interveni nicicum!), găzduind vremelnic silueta fragilă a călătorului (uneori chiar a rătăcitului) prin el. Aş spune că şi inspiră un discurs, descriptiv şi reflexiv, „natural”. Versurile par adesea notaţii de jurnal, când curgând firesc, când fracturate, dezvăluind emoţii, uimiri, ofuri. Notaţii care se adaugă, fără corijări şi reveniri, ca ape de râu scurgându-se val după val, în fireasca sa fluenţă.

De altfel, parcă explicându-se pe sine, autorul îşi încheie cartea cu o întrebare: „cine a ucis vreodată un râu?”. Iar râul însuşi este „personaj” (între altele), instanţă statornică, ce se întrupează şi se esenţializează, cu nimic mai prejos ori mai presus decât vântul, mama, copilul (parte din el, însuşi copilul Dumi), moartea, Dumnezeu. Undeva, „apa curge încet”, dar se întâmplă astfel pentru a se auzi mai desluşit cântecul păsării; şi tot atunci, pentru a întări sensul curgerii/ trecerii, „copacii sunt plini de sudoare”.

Altundeva suntem duşi într-un loc (să fi fost acolo o moară?) unde „...a distrus râul./ Aici este o bulboană mare. Acum e răcoare şi/ sunt arini”. Nişte arini resimt o teamă omenească şi de aceea îşi tot caută loc („îşi mută trupul de pe un mal pe altul”), pe când omul care priveşte şi mărturiseşte nu se mai poate urni: „Cu fiecare an mi-e mai frică. (...) Eu stau în moara albă din care n-a mai rămas/ nimic.// Tu vorbeşti./ Eu stau în groapa cu iarbă şi spini,/ Pietrele grele şi rotunde mă privesc”.

*

Ca să-l (re)cunoaşteţi pe Dumitru Brădăţan, transcriu mai departe poemul numit „ţăranii îşi iau pălăriile în mâini”: „E toamnă!/ ţăranii îşi iau pălăriile în mâini./ Tâlhar mai cânţi, pasăre!/ Un copil îşi prinde în piept floare de secărică,/ floare de secărică./ ţăranii îşi iau pălăriile.// Trupul femeii se apleacă în faţa bisericii şi/ clopotele tac./ Dumnezeule, prin sat umblă limbi de clopot!// Dihănii negre/ Ne adulmecă din urmă/ şi blânde mâncă ţărâna...”.

L.D. CLEMENT

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Dumitru Brădăţan: „Câinele de cărămidă”.
 Vizualizări articol: 1208 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
Dumitru Brădăţan: „Câinele de cărămidă”5.054

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei