Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
sâmbătă, 22 mai 2010 - Anul XV, nr. 118 (4409)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Pagina de carte: Ilie DUGAN-OPAIŢ: „Familia Dugan din Cireş-Opaiţeni”

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Parafrazându-l pe Nicolae Iorga, care se pronunţa asupra importanţei însemnărilor laice de pe vechile cărţi bisericeşti, adunate şi publicate de Ilie Corfus, poţi vorbi despre recenta recuperare culturală „Familia Dugan din Cireş-Opaiţeni”, de Ilie DUGAN-OPAIŢ, fie ca despre o istorie măruntă, scrisă de oameni mari, fie ca despre o istorie mare, scrisă de oameni mărunţi, dar în ambele cazuri ar însemna să şi exagerezi, să şi minimalizezi pe nedrept, ignorând ceva mult mai important şi mai uman, istoria comunitară şi datoria memoriei, ambele atât de condamnabil ignorate pe mândrele noastre plaiuri mioritice.

 

Nobleţea conştiinţei de sine

Dugan-Opaiţenii de odinioară, aidoma celor suceveni de astăzi, au identitate, există şi surprind printr-o nobleţe înnăscută, cu mult superioară, de pildă, rangurilor nobiliare pe care le-au şi purtat, odinioară, ca pe veşmintele de mers la horă (nu la biserică, nu la muncă), nobleţea conştiinţei de sine (în fond, conştiinţa de sine este cea care te face să înţelegi că, aşa cum tu aştepţi să treacă timpul, şi timpul aşteaptă să treci tu), iar nobleţea aceasta atavică, mult mai profundă şi mai răscolitoare decât cea convenţională a recunoaşterilor sociale, încearcă şi izbuteşte să dureze, nu doar să supravieţuiască, printr-o icoană în care întreaga Bucovină este zugrăvită, în culorile Bucovinei (cele adevărate, adică mărturiile), şi ca faptă stilistică (Dugan-Opaiţenii izbuteau îndrăzneţe istoricizări prin cunoaştere şi devenire), şi ca spirit.

Baştina lor de pe cursul superior al Siretului, Cireş (în 1753, „părţile de Banila, zise Cireşul şi Coşciula”; în 1774 avea şase familii ţărăneşti) şi Opaiţ (odinioară, Vacoma sau Bacuma, dar tot ca parte a Banilei; în 1753 primea primii emigranţi transilvani), stăpânită de Goianeşti şi, respectiv, de Turculeţi, are o istorie obştească pur bucovineană, care se naşte odată cu Bucovina istorică, în coordonatele europenizante ale acelei etape de istoricitate şi pentru românii din acest nord de ţară moldav, salvaţi de alienare, ba chiar definiţi printr-o anume identitate, datorită emigranţilor ardeleni, printre care se numără şi străbunii Dugan-Opaiţenilor, veniţi din Olşed, Cetea, Falciu, pe itinerariul Cupca, coloniştii de peste munţi, deşi puţini la număr, având şi experienţa seculară, dar şi încrâncenarea afirmării ca neam într-o provincie românească, aflată sub ocupaţie, dar din ce în ce mai daco-romaniucă (termenul ironizează naţionalismele ieftine şi oportuniste, induse între băştinaşii care se închinau în aceeaşi biserică şi mergeau la aceeaşi strânsură).

 

Blazonul sfânt al portului popular

Conştienţi până la mândrie, ba chiar până la făloşenie de identitatea lor, Duganii, în secvenţa istorică Cireş-Opaiţ, descopereau în ştiinţa de carte, în profesii intelectuale şi în vrednicie o nobleţe care obligă la recunoaştere şi respect comunitar, mai ales că aptitudinile lor cărturăreşti au purtat, până recent, până la regretatul Ioachim Gh. Popescu, blazonul sfânt al portului popular, veşmintele lor sobre, cu predominantele alb-negru ardeleneşti, însemnând, pentru fiecare dintre ei, nu piese vestimentare, ci un blazon în cel mai pur sens al cuvântului.

Dincolo de povestea neamului Dugan-Opaiţenilor, interesantă şi incitantă, se află în paginile cărţii „Familia Dugan din Cireş-Opaiţeni” o puzderie de mărturii, inclusiv iconografice, în bună parte inedite, de care societatea contemporană, din ce în ce mai alienată, mai fără rădăcini, are nevoie, în cazul în care chiar îşi doreşte redescoperirea rădăcinilor şi a propriei identităţi.

O Bucovina vie, dinamică, lacomă doar de lumină, constituie aura Dugan-Opaiţenilor, cu consecinţa că povestea unei familii devine povestea noastră, a tuturor, a celor care căutăm contururile pe care deja le-am pierdut sau pe care poate că nu le-am avut niciodată.

 

Un superb ciob din vasul cel mare, în care a clocotit vinul sfânt al identităţii noastre

Tocmai de asta şi drept meritată legitimare, cartea „Familia Dugan din Cireş-Opaiţeni” a văzut lumina tiparului sub egida Institutului „Bucovina” al Academiei Române, Editura „Septentrion” 2009, neobosiţii Vasile I. Schipor şi Rodica Iaţencu, dar şi Elena Ienache, „ambasadoarea” Dugan-Opaiţenilor la „curtea” zilei, izbutind, cum ar spune Vasile Alecsandri, să depună pe masa istoriei un superb ciob din vasul cel mare, în care a clocotit vinul sfânt al identităţii noastre, acum doar bănuit din aromele discrete, dar încă păstrate de lutul mărturisitor al chiupului de odinioară.

Păcat că sunt atât de rare astfel de cărţi, păcat că încă nu ne trebuie toate degetele de la o mână pentru a le număra, păcat că tot mai mulţi dintre noi transformă într-o lozincă decrepită ultimul îndemn al preotului tradiţional: „Să trăiţi şi să-i pomeniţi!”.

Păcat că ne golim de memorie, oferindu-ne colb fără identitate vânturărilor vremurilor.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pagina de carte: Ilie DUGAN-OPAIŢ: „Familia Dugan din Cireş-Opaiţeni”.
 Vizualizări articol: 1036 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.40/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.4 din 5 voturi
Pagina de carte: Ilie DUGAN-OPAIŢ: „Familia Dugan din Cireş-Opaiţeni”3.455

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei