Administraţiile publice locale acordă preferenţial fonduri ONG-urilor, multe dintre ele nu publică rapoartele anuale de activitate, iar consilierii locali nu au iniţiative legislative, sunt câteva din concluziile unui raport realizat de Asociaţia Pro Democraţia şi Transparency International.
Proiectul "Îmbunătăţirea integrităţii la nivelul administraţiei publice locale", desfăşurat în perioada august 2006-octombrie 2007, a urmărit creşterea nivelului de integritate în administraţiile municipale în şapte reşedinţe de judeţ: Alexandria, Baia Mare, Craiova, Focşani, Lupeni şi Oradea.
În fiecare municipiu au fost organizate grupuri pentru integritate în administraţia locală, formate din reprezentanţi ai unor ONG-uri locale, sindicate, jurnalişti, funcţionari publici şi aleşi locali, care au monitorizat activitatea administraţiilor locale şi care au venit cu soluţii la problemele constate.
Iniţiativă deficitară.
În general consilierii locali au o prezenţă ridicată la şedinţele consiliului local, însă iniţiativa lor legislativă este deficitară în toate locaţiile.
Anunţurile cu privire la desfăşurarea şedinţelor consiliului local nu conţin toate informaţiile referitoare la proiectele de hotărâri, aşa cum prevede Legea 52 din 2003. O altă practică întâlnită este introducerea pe ordinea de zi a consiliului local a unor proiecte de hotărâri cu puţin tip înainte de desfăşurarea şedinţelor, sub pretextul urgenţei şi, câteodată, se abuzează de şedinţele extraordinare.
Proiecte „personalizate”.
Participanţii au sesizat utilizarea caietelor de sarcini "cu adresă", practicarea unor preţuri nejustificat de mari, proiecte de investiţii personalizate în funcţie de primarul de la momentul respectiv. Cel mai îngrijorător lucru este că oamenii de afaceri, chiar dacă sesizează aceste nereguli, nu reacţionează pentru că se tem, de pildă, că vor pierde şansa de a câştiga contracte publice sau pentru că astfel creşte posibilitatea să devină ţinta unor controale abuzive.
Majoritatea administraţiilor locale nu scot un raport anual al activităţii lor, neştiind că acest lucru este obligatoriu.
Consultare teoretică.
Participarea publică în procesul de elaborare a bugetului local este unul deficitar, pentru că cetăţenii nu sunt consultaţi în mod veritabil. Consultările sunt iniţiate de autorităţi, dar, de cele mai multe ori, ele sunt percepute ca fiind lipsite de impact, pentru că oamenii fie nu au competenţă în domeniu, fie sunt interesaţi doar de probleme din cartier, sau se foloseşte un limbaj mult prea tehnic.
În unele locaţii, capacitatea administrativă în aplicarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public este scăzută fie pentru că nu există personal, biroul este inaccesibil fizic, sau din cauza slabei informatizări a circuitului documentelor în cadrul instituţiei. Preţul de copiere a documentelor ce conţin informaţii de interes public oferite la cerere este foarte mare, peste nivelul pieţei, iar pe pagina de internet a instituţiei nu sunt publicate informaţiile de interes pentru cetăţeni.
Opacitate.
Autorii raportului au semnalat opacitatea activităţii comisiilor de specialitate ale consiliului local. În anumite locaţii nu există procese-verbale, avizele sunt scrise în şedinţele consiliului local, iar la focus grupuri participanţii au explicat cum avizele erau date "pe genunchi" de preşedintele şedinţei, fără consultarea cu ceilalţi membri.
În plus, consilierii locali nu folosesc eficient deplasările în străinătate în interes public, pentru că nu sunt urmate de proiecte din care comunitatea să beneficieze.