Cum reacționăm la suferința emoțională

Adesea ne temem de suferința emoțională. Tindem să ne retragem din calea ei prin evitare sau prin automedicație, făcându-ne de lucru, distrăgându-ne atenția sau, pur și simplu, refuzând să ne gândim la ea. Oricât de des s-ar întâmpla, constituie probabil cel mai mare obstacol în munca noastră de vindecare. Este crucial să reanalizăm sensul pe care îl atribuim suferinței emoționale și altor sentimente de disconfort. Ele nu încearcă să ne facă rău, ci să ne comunice ceva. Deseori avem o abordare în care emoțiile noastre negative – depresie, anxietate, teamă, tristețe profundă – devin o sperietoare care apare din senin și încearcă să preia controlul asupra vieții noastre. În realitate, aceste emoții dureroase acționează asemănător unei dureri de măsea. Nu ne doare de dragul durerii, ci pur și simplu ne semnalează că trebuie să ne ocupăm de o anumită problemă. La fel se întâmplă și cu suferința emoțională – trebuie să luăm măsuri.

Dacă învățăm să reacționăm adecvat la suferința emoțională, devenim stăpânii lumii noastre lăuntrice. Nu arareori se întâmplă ca intensitatea durerii emoționale să crească atunci când suntem capabili să îi găsim rezolvarea. Este foarte important să observăm aceste momente și să nu renunțăm la procesul vindecării. Cu alte cuvinte, trebuie să avem încredere în suferința emoțională, să cercetăm în ce direcție ne îndreaptă. Este un îndrumător. O reacție adecvată este să ne întrebăm: „Ce încearcă să îmi transmită aceste emoții și sentimente?” Apoi începem să facem săpături până aflăm de ce ne este greu. Vom identifica factorul declanșator, originea lui și ce ne este necesar pentru vindecare. Este ca atunci când salvatorii încearcă să localizeze victimele unui accident sau ale altei tragedii. Adesea trebuie să urmărească niște semne pentru a găsi locul. În esență, noi suntem propriii noștri salvatori. Când începem să simțim un disconfort emoțional, reacționăm cu milă și compasiune. Trebuie să ne implicăm, să nu îl evităm. Ne lăsăm purtați de el, nu ne sustragem. Trebuie să ne grăbim să ajungem la locul accidentului și să acordăm ajutorul necesar. Odată ce dobândim cunoștințele și abilitățile necesare, vom învăța să gestionăm foarte bine lumea noastră lăuntrică.

Avem nevoie de abilitatea de a tolera disconfortul emoțional pentru că timpul petrecut evitându-l este un timp irosit din perspectiva vindecării. Dacă ne este greu, ne putem antrena să acceptăm liniștiți emoțiile care ne încearcă și să urmărim unde anume le simțim în organism. Apoi vom face un exercițiu de expunere și vom învăța să primim emoțiile așa cum sunt. De asemenea, vom reinterpreta durerea, îi vom acorda o altă semnificație. Atunci când normalizăm suferința emoțională și reacționăm cu blândețe și compasiune, durerea va fi mai puțin intensă și mai suportabilă. Trecerea prin acest proces cu toate emoțiile negative le diminuează intensitatea.

Orientarea prin lumea noastră emoțională presupune un mare paradox. Tocmai atunci când ne aplecăm asupra emoțiilor noastre, le îngăduim și nu ne mai temem de ele, începem să ne simțim mai bine. Sentimentele noastre nu ne pot răni. Abia când noi le atribuim o semnificație amenințătoare ne pot face rău. Însă, chiar și atunci suferința ne-o producem, fără să vrem, noi singuri, ea nu vine direct de la sentimentele noastre. De pildă, anxietatea este o emoție firească, pe toți ne încearcă din când în când. Însă, după cum mulți știu deja, a ne teme de această anxietate o amplifică și ne mărește suferința. Pentru mulți, ușurarea are loc atunci când ajung la punctul în care pot accepta aceste emoții inconfortabile, le readuc la normal și le tolerează în loc să se teamă de ele.

Cunoașterea de sine și orientarea spre introspecție sunt două instrumente valoroase în munca noastră de vindecare. Fără ajutorul lor, informațiile ce sunt transmise de emoțiile și trăirile noastre rămân doar niște simple ecouri nebăgate în seamă și noi rămânem în continuare departe de adevăratele cauze ale dezechilibrelor psihice și fizice din ființa noastră.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com