Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Rezultatele recentelor concursuri de angajare pe posturile vacante de asistente medicale la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, respectiv diferența semnificativă de pregătire între asistentele cu studii superioare și cele cu studii postliceale sanitare, au dat de gândit conducerii sindicatului SANITAS din unitatea medicală. Din 22 de candidați cu studii superioare, 11 au promovat proba scrisă, în timp ce dintre cei 81 de candidați cu studii postliceale, doar 25 au trecut de proba scrisă.
După ultima probă a concursului, cea a interviului, în cazul asistenților medicali cu studii superioare, dintre cei 11 candidați, unul singur a pierdut examenul, prin neprezentare. Rezultatele celorlalți 10 au fost între 57 și 93 de puncte, iar 7 candidați au realizat peste 70 de puncte. Sub 60 de puncte a avut un singur candidat.
În schimb, în cazul asistenților medicali cu studii postliceale care au candidat pentru un post de asistent medical generalist debutant, din 25 de concurenți care au promovat proba scrisă, unul a absentat, doi au fost respinși deoarece nu au realizat punctajul minim de 50 de puncte, iar 22 au avut între 50 și 83,33 de puncte. Din cei 22 de candidați care au promovat, 7 au avut punctajul minim de 50 de puncte, 13 au realizat între 51,66 și 60 de puncte și unul singur a avut mai mult de 80 de puncte.
La această dată, în Spitalul Clinic de Urgență din Suceava mai puțin de 10% dintre asistente au studii superioare. Din numărul total de asistente și asistenți medicali, de 767, doar 60 au studii superioare.
Președintele sindicatului SANITAS Suceava, Romică Balan, care a fost și membru în comisia de concurs, a declarat că de la atitudine până la modul de prezentare a subiectelor diferența este clară între cele două categorii de candidați. „Am avut absolvenți pregătiți la facultățile din Cluj, Iași și Suceava și de la atitudine, ținută, prezentarea subiectelor se vedea că oamenii au trecut printr-o universitate. Chiar am discutat cu colegii din comisie și, în calitate de reprezentant al salariaților, voi susține ca spitalul să se axeze pe asistenți medicali cu studii superioare, mai ales că este spital clinic”, a declarat Romică Balan.
Una dintre explicațiile nivelului mai scăzut de pregătire ar putea fi faptul că legislația din România permite înscrierea la școlile postliceale sanitare cu sau FĂRĂ bacalaureat - art. 58 alin. 14 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
În legătură cu acest aspect, Romică Balan consideră că legislația ar trebui modificată și bacalaureatul să fie condiție obligatorie. „Ar aduce un plus de pregătire și de formare care s-ar vedea ulterior pentru că oamenii ar pleca de la altă bază, care le-ar permite o formare calitativă”, a afirmat liderul sindical. Acesta a mai amintit că în perioada în care a predat la școli postliceale a avut ocazia să vadă elevi care în anul III nu știau să scrie corect.
La Școala Postliceală Sanitară din Suceava, în acest an școlar sunt 352 de elevi cu bacalaureat și 198 fără bacalaureat
Directoarea singurei școli postliceale sanitare de stat din județul Suceava, Nicoleta Dascălu, a declarat că deși legislația permite înscrierea și absolvirea unei școli postliceale sanitare fără bacalaureat, ea se numără printre cei care consideră că promovarea acestui examen ar trebui să fie condiție obligatorie la înscriere. La școala pe care o conduce, în anul școlar 2023-2024 sunt 352 de elevi cu bacalaureatul luat și 198 fără bacalaureat. Nicoleta Dascălu a afirmat că a avut elevi foarte bine pregătiți printre cei fără bacalaureat, care picaseră, de exemplu, examenul la istorie sau la matematică, însă susține obligativitatea bacalaureatului.
În ceea ce privește nivelul de pregătire, directoarea școlii postliceale de stat, care predă și la facultate, apreciază că asistenții cu studii superioare au abilități mai bune de cercetare, iar cei de la școlile postliceale au abilități practice. „Școala noastră împlinește anul acesta 100 de ani. 80% dintre asistentele medicale din spitalul din Suceava au făcut școala la vechiul liceu sanitar sau la actuala școală postliceală. Toate cadrele didactice de la noi din școală au ocupat postul prin concurs, cu examen național, cu titularizare la nivel de școală și investim foarte mult în pregătirea elevilor. Eu sunt cadru medical, am lucrat 15 ani la patul pacientului și am 13 ani de experiență cu elevii. Absolvenții noștri sunt bine pregătiți”, afirmă Nicoleta Dascălu. Un alt argument adus pentru nivelul de pregătire al absolvenților de la școala pe care o conduce a fost că peste 70% dintre ei sunt angajați în unități medicale din țară și din străinătate, îndeosebi în Germania, Belgia și Anglia.
Câți asistenți medicali fără bacalaureat lucrează în spitalele din județ nu poate nimeni să spună în acest moment. Cel puțin la concursurile pentru posturile în Spitalul Clinic Suceava diploma de bacalaureat nu este solicitată la dosarul candidaților pentru posturile de asistenți cu studii sanitare postliceale.
O inițiativă de instituire a obligativității bacalaureatului pentru asistenții medicali a fost de două ori respinsă de parlamentari
Până acum au fost două inițiative legislative în sensul de modificare a legii învățământului astfel încât înscrierea la școlile postliceale sanitare pentru asistenți medicali să fie posibilă doar după promovarea examenului de bacalaureat. Cea mai recentă a fost în urmă cu 2 ani, un proiect de lege inițiat de deputatul USR Adrian Wiener, medic la Spitalul Județean Arad și vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, respins însă de Parlament.
Conform proiectului inițiat de deputatul medic, alineatul 9 al articolului 44 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 ar fi trebuit să aibă următorul cuprins: „Au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile alin. (8), absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. Prin excepție, au dreptul să se înscrie la școlile sanitare postliceale doar absolvenții de liceu care dețin diploma de bacalaureat."
În martie 2022, după respingerea a doua oară a propunerii de modificare a legii de către Parlament, deputatul Adrian Wiener i-a declarat Alinei Neagu, de la site-ul de știri HotNews, că „personalul medical bine pregătit, cu aptitudini individuale, cunoștințe solide și abilități interpersonale este premisa esențială a unui act medical de calitate” și că „asistentul medical este placa turnantă a echipei medicale care îngrijește pacientul”, „adesea primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate și, de cele mai multe ori, persoana care relaționează cel mai mult cu acesta pe perioada petrecută în unitățile sanitare”. „Dincolo însă de abilități de comunicare umană empatică, de înțelegerea contextului vulnerabil al persoanei umane în condiții de boală, asistentul medical trebuie să aibă cunoștințele medicale solide, consolidate sau înnoite permanent. Să fie capabil să înțeleagă și să preia indicațiile medicului, să fie conectat perfect la toate etapele actului medical, să fie capabil de a absorbi cunoștințe și competențe noi. Medicina se reînnoiește permanent, se schimbă paradigme periodic, apar noi modalități de investigare și tratament. Este un domeniu care necesită bune abilități cognitive, capacitatea de a învăța și de a deprinde competențe rapid și constant", a declarat atunci Adrian Wiener pentru HotNews.
