Stresul și convingerile despre bătrânețe

Așa cum ochelarii și telescopul transformă cantitatea de lumină și detaliile care ajung la ochi, convingerile noastre despre bătrânețe determină tipul și cantitatea factorilor stresanți care ne ajung în corp și în minte. Și, la rândul lor, aceștia își pot lăsa amprenta asupra sănătății noastre psihice.

Într-un studiu făcut pentru a determina cum anume convingerile despre bătrânețe ne influențează psihologia, s-a descoperit modul în care cele pozitive servesc drept barieră împotriva stresului, pe când cele negative îl amplifică. A fost analizat îndeaproape sistemul nervos autonom, care este asociat cu reacția „de luptă sau fugă”. El ne oferă un plus de adrenalină atunci când ne confruntăm cu o amenințare subită, ceea ce ne motivează imediat să luptăm sau să fugim. Pe termen scurt, acest val de adrenalină ne ajută să luptăm mai bine sau să fugim mai repede, dar expunerea la adrenalină și stres pe termen lung ne poate afecta de fapt sănătatea.

În cadrul acestui experiment a fost analizat dacă stereotipurile de vârstă influențează activitatea cardiovasculară, cu alte cuvinte cât de mult cresc ritmul cardiac, presiunea arterială și activitatea glandelor sudoripare drept reacție la un factor de stres. Pentru a imita mai îndeaproape expunerea repetată la stereotipurile care apar de-a lungul vieții, au fost expuși în mod subliminal participanții la două seturi de stereotipuri pozitive sau negative de vârstă și la două seturi de probleme verbale și de matematică. Pentru proba verbală, participanții au descris cel mai stresant eveniment din ultimii cinci ani. Au menționat de toate – de la accidente de mașină la evacuarea din apartamentele în care locuiau.

S-a descoperit că stereotipurile negative de vârstă în sine au produs o doză imensă și imediată de stres, chiar înaintea problemelor verbale și de matematică. De fapt, amploarea stresului era mult mai mare decât stresul cauzat ulterior de cele două seturi de probleme.

Totuși, stereotipurile pozitive de vârstă au avut efectul opus. Prima dată când le-au fost prezentate, impactul lor a fost nesemnificativ. Dar a doua oară au acționat ca un tampon: nu doar că nu a crescut stresul sistemului nervos autonom în timpul celui de-al doilea set de probleme verbale și de matematică, dar nivelurile de stres chiar au scăzut față de cele de dinaintea testelor. Cu alte cuvinte, deși a durat ceva până când stereotipurile pozitive de vârstă să își exercite efectul protector, într-un final ele au ajutat participanții să își recapete calmul în situații stresante. Aceasta sugerează că expunerile multiple la stereotipuri pozitive de vârstă pot ajuta vârstnicii să reducă stresul pe termen lung și să își revină în urma unor evenimente nefericite. De asemenea, indică și legătura interdependentă dintre stereotipurile de vârstă și starea noastră psihică și fizică.

Pentru a vedea dacă efectul convingerilor despre bătrânețe asupra stresului care a fost identificat în laborator funcționa și pe o perioadă mai îndelungată în comunitate, au fost analizate date care au fost colectate pe o perioadă de treizeci de ani de către un grup de cercetători de la Institutul Național pentru Studiul Îmbătrânirii din Baltimore, Maryland. Subiecții și-au prezentat convingerile despre bătrânețe la prima lor vizită la centru. Apoi în următoarele trei decenii, subiecții au revenit din trei în trei ani, iar cercetătorii au măsurat nivelurile cortizolului, principalul hormon de stres al organismului. Ca și în cazul adrenalinei, creșterile reduse ale cortizolului sunt benefice, în vreme ce creșterile susținute pot afecta organismul și sunt asociate cu numeroase efecte negative.

Așa cum se aștepta, s-a descoperit că opiniile despre bătrânețe au influențat semnificativ nivelurile de cortizol ale indivizilor. Subiecții vârstnici cu convingeri negative despre bătrânețe au prezentat o creștere de 44% a cortizolului în perioada indicată de treizeci de ani, în vreme ce subiecții cu păreri pozitive au prezentat o scădere de 10%.

După ce au fost descoperite aceste legături între convingerile negative despre bătrânețe și un grad mai mare de stres, cercetătorii s-au întrebat dacă opiniile despre bătrânețe nu ar putea contribui la manifestarea afecțiunilor psihice – sau la prevenirea lor – în a doua parte a vieții, întrucât stresul este deseori un factor major în problemele de sănătate psihică. S-a realizat un studiu pe veterani militari în vârstă, ale căror situații de viață conduceau la un număr mai mare decât normal de afecțiuni psihiatrice. În fond, mulți fuseseră expuși la lupte, accidentări violente și decesul colegilor. În cadrul unui eșantion național de veterani, s-a descoperit că în rândul celor cu convingeri pozitive despre bătrânețe probabilitatea era mai scăzută să dezvolte atitudini suicidale, depresie și anxietate în următorii patru ani. Convingerile pozitive despre bătrânețe au ajutat chiar la atenuarea stresului posttraumatic în rândul celor care au participat la lupte. În schimb, convingerile negative au făcut ca veteranii să fie mai puțin rezistenți în fața adversităților, întrucât au dezvoltat un număr mai mare de boli psihice.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com