Am scăpat de comunism?

Trebuie să încep prin a spune ce înțeleg eu acum prin comunism având experiența din perioada în care a fost la guvernare, dar și cea actuală. Pentru că această ideologie este privită, analizată și caracterizată în multe feluri de cetățeni. Cu păreri contrare! Și este bine că este așa, nu ca în comunismul de până în 1990, când poporul era parte a unității de ”monolit” în jurul PCR! Comunismul a pornit ca filozofie de la Marx (Manifestul Partidului Comunism), care avea în centrul preocupării starea materială și socială a celor direct productivi (muncitorii) în competiție cu deținătorii de capital (burghezii) și nedreptățile (reale!) existente. Această filozofie a fost transformată în ideologie, care considera justificate toate abuzurile posibile pentru eradicarea clasei exploatatoare (gulag, execuții, naționalizări etc.) de către Lenin și bolșevici. Și astfel a apărut și s-a dezvoltat cea mai opresivă societate din perioada modernă a omenirii. Iar clasa muncitoare, clasă ”conducătoare” și ”țărănimea cooperatistă” nu au mai fost supuse burghezo-moșierimii. Noii stăpâni ai destinului lor și al țării au devenit reprezentanții partidului unic, PCR.

După evenimentele din 1989-1990 se părea că existența comunismului s-a încheiat, lucru valabil sub mai multe aspecte. Dar urmele ideologiei egalitariste se mențin și după 34 de ani. Care sunt elementele (foarte importante) din societatea socialistă multilateral dezvoltată, regretate de nostalgici, dar și de tinerii care verifică idea: ”În tinerețe este scuzabil să fii de stânga, la bătrânețe...”?

În primul rând se consideră că dispariția proprietății de stat a fost o mare greșeală. Această percepție este generată de privatizarea haotică și de jaful generat de lichidarea ”mormanului de fier vechi”, dar și a CAP-urilor! Ne-a revoltat și ne revoltă apariția unor ”capitaliști de cumătrie” care au preluat ilegal părți consistente din proprietatea statului (adică proprietate comună!) pe nimic. Sau a ”investitorilor strategici” din lumea largă, dar și interlopă, care prin mită consistentă (cine a beneficiat de ea?) au achiziționat la preț de nimic cele mai rentabile zone ale economiei! Iar cei mai ticăloși ”afaceriști” români și străini s-au dovedit cei care au dat la fier vechi totul, inclusiv fabrici cu potențial real. În Suceava avem ca exemple CPL, Avicola, IMUS, Rulmentul, IRA etc. Ar mai fi trebuit să lucrăm la stat? Nu! Dar statul să păstreze pachetul de acțiuni de control (peste o treime) ar fi fost o soluție (vezi Austria) în zonele strategice (energie, transport, sistem bancar, industria de apărare, exploatarea resurselor naturale etc.). Comunismul exclude competiția și progresul economico-social. În China Partidul Comunist (din care fac parte și miliardari!) reprezintă un sistem autoritar, nu comunismul imaginat de clasicii ideologiei.

Un alt motiv pentru care nostalgicii regretă cea mai dreaptă societate este faptul că asigura locuri de muncă pentru toți. Mai bine zis asigura angajarea tuturor, chiar și a celor care nu făceau aproape nimic în fabrică (plimbau țeava, după cum se spunea). Era mai bine? Iar acum avem locuri de muncă, dar nu prea sunt doritori și aducem muncitori din afara UE! Sunt sigur că revizuirea și controlul modului de acordare a ajutoarelor sociale trebuie făcute urgent, dar cine se angajează în această acțiune într-un an preelectoral? Să regretăm totuși comunismul pentru acea iluzorie siguranță a locului de muncă? Se cânta în surdină pe atunci: ”Să trăiască combinatul, că mi-a angajat bărbatul”! Și se ocupă cu furatul, comentau cârcotașii!

La cele de mai sus se adăugau asigurarea unor locuințe, școli pentru copii și asistență medicală. Corect! Dar cei care nu au gustat ”fericirea comunistă” stăteau în drum și nu aveau școli sau spitale? Da! Aveau mai bune! Și erau liberi sub aproape toate aspectele. Deci nu comunismului! De care nu am scăpat în mintea unora! Puțini din fericire!!

PS: Pe hârtia igienică din metroul din China scrie ”Iubim China”! Te lasă constipat! Sau cu diaree!!