Slujbă de pomenire a voievozilor Moldovei, oficiată de PS Damaschin, în Cetatea de Scaun a Sucevei

Slujba de pomenire a voievozilor Moldovei, oficiată de 7 ani în după-amiaza zilei de 24 iunie în Cetatea de Scaun a Sucevei, a fost oficiată de Preasfințitul Damaschin Dorneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți. La slujbă a participat cu precădere conducerea liberală a municipiului Suceava și a județului - primarul de Suceava, Ion Lungu, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, precum și parlamentari liberali și angajați din instituții afiliate Consiliului Județean.

La finalul slujbei religioase, preotul Gabriel Herea a explicat de ce la Suceava se face această pomenire a domnilor Moldovei: „Ceea ce facem noi în castelul militar al Cetății Suceava este un pios act de omagiu pentru ei și un act de certificare pentru noi. Lista voievozilor este genealogia noastră. Avem lista strămoșilor noștri și, astfel, pomelnicul și pomenirea sunt actul nostru de identitate”. Preotul a făcut o succintă prezentare a „nației de oameni care se recunoșteau după limbă și se numeau vlahi, dar nu aveau o patrie a lor”, care în secolul al XI-lea „vorbeau o limbă asemănătoare de la Meteore până la Cracovia, și care „au fost binecuvântați de Dumnezeu să-și facă țară, să-și facă patrie, să-și facă o familie mai mare, în care să se organizeze, să se apere, să-și cultive identitatea și să și-o perpetueze de-a lungul timpului”. Această nație, care la răsărit de Carpați s-au numit de moldovlahi, a început să se organizeze, din secolele XII-XIV, și „să aibă exponenți sociali, să aibă voievozii lor”. „Ei nu aveau o misiune ușoară și mare parte dintre ei nu au murit de moarte bună. Când urcau pe tronul țării știau la ce se expun. Urcau pe tronul țării pentru că erau educați, erau inițiați să ajungă să urce pe tron și să se jertfească pentru familia lor. Așa a fost până în secolul al XIX-lea, când Moldovlahia deja încercată de dezbinări și de rupturi teritoriale, purtând vocația unității vlahilor din Carpați, a depus însemnele puterii la București și a pus temelie României Mari”, a spus părintele Herea.

După discursul preotului Gabriel Herea, PS Damaschin l-a invitat pe președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, să ia cuvântul, cu întrebarea: „Cum este să duceți pe mai departe moștenirea aceasta grea, domnule președinte?”.

„Viața a făcut să fiu hărăzit să am câte ceva de diriguit în această zonă”, a răspuns Flutur la întrebarea prelatului și a amintit de două dintre inițiativele sale care au legătură cu istoria și Biserica: aducerea, pentru prima dată în România, la Paștele din 2009, a Luminii Sfinte de la Ierusalim, și începerea, în 2017, a Programului Ștefanian, care debutează anual pe 24 iunie, cu pomenirea Voievozilor în Cetatea de Scaun, și se încheie pe 2 iulie la Mănăstirea Putna, cu un pelerinaj la mormântul voievodului Ștefan cel Mare. „Pomenirea a 100 de domnitori ai Moldovei este o formă de respect pentru înaintașii noștri, în cetatea care a fost aproape 200 de ani capitala Moldovei. Rădăcina capitalelor acestui neam vine cam de pe aici, de la Suceava, de la Baia, de la Siret...”, a spus Gheorghe Flutur.

La rândul său, primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat că pomenirea voievozilor este „un act de patriotism”, arătând că „avem această obligație morală, să-i pomenim pe cei care ne-au lăsat o istorie atât de bogată și o cetate atât de frumoasă”.

Preasfințitul Damaschin Dorneanul și-a exprimat speranța că anul viitor la acest eveniment religios vor fi „mai mulți frați de dincolo de Prut, să arătăm că Moldova este una”. Și pentru că sâmbătă a fost și ziua de naștere a episcopului vicar, copii și tineri care au participat la slujbă i-au oferit buchete de trandafiri albi.