Efectul placebo și efectul nocebo

Efectul placebo este considerat o pacoste în industria farmaceutică, deoarece „stă în calea cercetării”. De fiecare dată când e testat un nou medicament, companiile farmaceutice trebuie să testeze și o substanță inertă, un placebo, pentru a verifica efectele medicamentului respectiv. Fascinant este faptul că, în multe cazuri, substanța inertă acționează la fel de eficient ca medicamentul în sine. S-ar părea că percepția unei persoane în privința posibilelor efecte ale medicamentului are un efect pozitiv asupra vindecării.

Fascinația produsă de efectul placebo l-a determinat pe cercetătorul din industria farmaceutică David Hamilton să își părăsească postul din domeniu și să-și folosească timpul cercetând și scriind despre legătura dintre minte și corp. Printre cărțile sale cu acest subiect se numără „Contează ce gândești: de ce mintea influențează materia” și „Mintea poate să vă vindece corpul”. Ambele cărți reunesc nenumărate experimente de cercetare care prezintă natura efectului placebo.

De exemplu, în cadrul unui studiu, unor gravide li s-a administrat un medicament despre care fuseseră informate că le va tăia senzația de greață și vomă. Apoi li s-a cerut să înghită un dispozitiv care măsoară contracțiile stomacale asociate stării de vomă. Așa cum li s-a sugerat, medicamentul chiar a pus capăt contracțiilor provocate de greață. Totuși, femeilor li se administrase sirop de ipeca, un medicament care ar fi trebuit să le agraveze starea. Puterea sugestiei a anulat nu doar starea de vomă, ci și efectul medicamentului.

Acestea și multe alte studii demonstrează modul în care gândurile, sentimentele și credințele privitoare la efectele pe care un medicament le va avea asupra noastră fac parte din reacția noastră de vindecare. Așadar, dacă ne putem vindeca prin puterea încrederii într-o substanță inertă, atunci ne putem vindeca și doar prin puterea gândului. Totuși, așa cum mintea poate avea o influență pozitivă asupra corpului, ea poate exercita și o influență negativă. Poate că putem crea sănătate cu ajutorul efectului placebo, dar o putem și nega, prin efectul nocebo.

Efectul nocebo înseamnă puterea pe care o au gândurile negative asupra sănătății noastre. Această noțiune este folosită frecvent în industria medicală și s-a dovedit de numeroase ori că, atunci când medicul pune un diagnostic greșit, drept reacție, pacientul respectiv poate chiar deceda din cauza bolii incorect diagnosticate.

Părerile oamenilor despre efectul pe care îl pot avea medicamentele asupra lor au provocat și ele ocazional moartea acestora. Câteva astfel de exemple se regăsesc în cartea „Progresul vindecării: modul în care atitudinile și părerile noastre ne pot afecta sănătatea” de dr. Larry Dossey.

Doctorul Dossey prezintă și cazul unei femei de vârstă medie care avea valva tricuspidă îngustată. Suferise deja de afecțiuni cardiace congestive, dar intervențiile medicale o ajutaseră să depășească aceste probleme. În timp ce se afla la spital pentru un consult, un reputat cardiolog făcea împreună cu studenții săi un tur de rutină al pacienților. A intrat în salon și le-a spus studenților: „Această femeie are ST.”, după care a plecat fără a discuta și cu pacienta. Câteva minute mai târziu, femeia a intrat în hiperventilație, pulsul i-a ajuns la 150 de bătăi pe minut, transpira abundent, iar plămânii i se umpluseră cu lichid. Medicii de gardă erau uluiți și au întrebat-o ce se întâmplă. Răspunsul ei a fost că specialistul spusese că are ST, despre care ea credea că înseamnă „stadiu terminal”. Unul dintre medici i-a explicat că ST însemna „stenoză tricuspidică” și că descria starea în care se afla valva cordului. Totuși, femeia nu s-a liniștit, plămânii au continuat să i se umple cu lichid și și-a pierdut cunoștința. A murit în aceeași zi, făcând infarct. Acest caz este un exemplu clar al puterii efectului nocebo.

În aceeași carte, medicul Dossey descrie ceea ce el numește „sindromul lunii negre”. Ați putea fi surprinși să aflați că lunea la ora nouă dimineața se produc mai multe atacuri de cord fatale decât în orice alt moment din săptămână. Conform spuselor domnului doctor Dossey, „cel mai bun factor care prezice un prim infarct nu este unul dintre principalii factori de risc (presiune arterială ridicată, nivel crescut al colesterolului, fumat și diabet), ci mai degrabă insatisfacția profesională”. Se pare că gândurile și sentimentele noastre față de ura, teama sau provocarea pe care le reprezintă munca noastră pot cauza un infarct. Cum este posibil? După părerea reputatului psihofarmacolog Candace Pert, creăm în organism un lanț de reacții chimice care sunt provocate de gândurile și emoțiile pe care le trăim.