Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Puţini sunt cei care îşi mai amintesc de vremurile de glorie ale fotbalului fălticenean, de meciurile de pe stadionul „Nada Florilor”, de spectacolele de pe acest stadion, fie că este vorba de cele de pe 1 mai sau 23 august, sau de cele ale Cenaclului Flacăra, când tribuna era plină, om lângă om, şi pe margine stăteau ale sute de oameni.
Stadionul „Nada Florilor” a fost inaugurat în anul 1982, cu un meci organizat între echipa locală şi lotul naţional condus de Mircea Lucescu, care se afla în acele zile în cantonament la Câmpulung Moldovenesc.
Stadionul avea o capacitate de 10.000 de locuri şi o clădire prevăzută cu bucătărie, sală de mese, vestiare, camere de odihnă, magazii etc.
Realizarea stadionului şi a altor obiective de agrement, social-culturale sau sportive din urbea de pe Şomuz s-a făcut, pe de o parte, cu banii primiţi de la stat, iar pe de altă parte, prin prestaţie benevolă, patriotică, a cetăţenilor oraşului. La început s-a numit Stadionul „Chimia”, pentru că cei mai mulţi fălticeneni care au prestat muncă patriotică la construcția stadionului lucrau la Întreprinderea Chimică. La fel şi numele echipei devine din Foresta Fălticeni - Chimia Fălticeni, pentru că cea mai mare parte a jucătorilor erau angajaţi la al doilea producător naţional de polimetacrilat de metil, singura fabrică de hublouri pentru avioane din Europa de Est şi producătorul detergentului Ra.
Pe celălalt stadion din Fălticeni, Stadionul „Filaturii” sau Stadionul sportiv pentru tineret, care se află pe strada Maior Ioan, inaugurat în 1961, juca echipa de fotbal a Filaturii Fălticeni, o echipă mai modestă ca performanţe, dar o pepinieră de jucători pentru divizionara B, Chimia.
Stadionul „Chimia”, unul dintre cele mai animate locuri în zilele de sâmbătă
Cu noul nume, Chimia Fălticeni, şi cu un stadion nou, printre cele mai moderne pentru acele vremuri, echipa revine în anul 1983 în Divizia B, terminând sezonul pe locul 8 în prima serie. Din următorul sezon la cârma echipei vine ca antrenor pe Ioan Buzoianu, care după două sezoane ajunge din nou cu Chimia în „C”. Evenimentele din 1989 găsesc echipa în Divizia B, unde joacă patru sezoane și revine la vechea denumire, Foresta, la fel și stadionul din „Chimia” ajunge „Foresta”. Dar vremurile bune şi sigure pentru fotbalul fălticenean se apropiau de sfârşit odată cu dispariţia întreprinderilor socialiste care susţineau cele două echipe de fotbal ale oraşului. Foresta ajunge în „C”, dar în 1994, un om de afaceri a investit în echipa de fotbal de aici, stadionul devenind cel mai animat loc din oraş în zilele în care echipa avea meciuri acasă.
În 1997, echipa Foresta Fălticeni era deja cea mai bună divizionară B, a fuzionat cu echipa de la Suceava, devenind NC Foresta Suceava, titulatură sub care a jucat în divizia A. Cea mai mare performanţă a echipei a fost meciul cu Dinamo, din toamna anului 2000, când echipa condusă de pe banca tehnică de Marin Barbu a revenit din minutul 60, de la 4-0, şi i-a învins pe dinamovişti cu 5-4, meci care i-a făcut celebri pe sportivii din Fălticeni. Cea mai mare performanţă pentru jucătorii din urbea de pe Şomuz a fost în Cupa României, în sezonul 1966-1967, când în Divizia C Foresta Fălticeni ajunge până în finală, pierzând împotriva echipei Steaua.
10 ani, zero lei pentru fotbalul local
Din anul 2001 începe declinul, Eugen Huţu, cel care adusese echipa fălticenenilor în primul eşalon, nu mai găseşte în autorităţile judeţene şi locale sprijinul necesar, Foresta se prăbuşeşte, revine pe fostul stadion „Foresta”, „botezat” de autorităţi stadionul „Nada Florilor”, pentru ultimele partide din istoria sa, pentru că echipa nu a mai început ediţia 2003-2004, fiind exclusă din campionat. Din acest moment numele Forestei dispare din toate competiţiile fotbalistice ale României. La fel şi fotbalul fălticenean, rămâne doar la stadiul echipelor de copii, iar stadionul este dat uitării.
Primarul municipiului Fălticeni, Gheorghe Cătălin Coman, ne-a spus: „10 ani, până în 2012, în Fălticeni s-au alocat pentru sport 0 lei. Sunt 9 ani de când creştem copiii pe care îi avem acum şi care sunt convins că în următorii ani vor da roade. Activitatea sportivă la Fălticeni a lipsit cu desăvârşire în ceea ce priveşte fotbalul din 2002, 2003, prin urmare la nivel de copii şi juniori nu am avut echipe la timpul respectiv. Am început de la zero alături de colegii mei profesori de educaţie fizică, în 2013 am înfiinţat echipe de copii de 5 ani, de 6 ani şi aşa mai departe. Asta este din păcate, ne dorim continuitate şi rezultate pe viitor şi, aşa cum am mai spus, în viitor vom culege roadele, vom avea jucători de calitate născuţi, crescuţi în Fălticeni care să evolueze atât la echipa noastră, cât şi la echipe mari din campionatul Românei şi nu numai”.
Un stadion modern a ajuns o ruină
Odată cu dispariţia echipei Foresta din competiţiile fotbalistice, baza sportivă a ajuns o ruină, noua echipă, Şomuz Fălticeni, înfiinţată în anul 2010, jucând pe stadionul din strada Maior Ioan, stadion care poartă numele fostului mare jucător al formației Rapid Bucureşti, Constantin Jamaischi.
La stadionul „Nada Florilor” fac pregătire cadrele din MAI, pentru probele anuale de atestare a condiţiei fizice sau concursuri profesionale şi tot aici se desfăşoară probele sportive pentru examenele pentru Şcoala de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni. Ori de câte ori este nevoie aici aterizează elicopterele SMURD sau MAI pentru a prelua câte un pacient în stare gravă și care necesită transfer într-o clinică din Iași sau București, iar anual, cu excepţia anului 2020, când pandemia a impus anumite restricţii, aici se desfăşoară în luna iulie bâlciul anual.
Din cauza alunecărilor de teren din zona stadionului „Nada Florilor”, extremităţile tribunei au început să se prăbuşească, iar competiţiile sportive, dacă ar fi organizate aici, nu ar putea să găzduiască spectatori. Nici suprafaţa de joc nu este în cele mai bune condiţii tot din cauza alunecărilor de teren, partea estică a stadionului prezentând denivelări.
Investiţiile depăşesc posibilităţile bugetului local, dar se caută surse de finanţare externe
Stadionul se află în administrarea primăriei, iar conducerea instituţiei spune că deja s-au făcut primele demersuri pentru renovarea bazei sportive care, din 1982, nu a fost niciodată modernizată.
„Deocamdată jucăm pe terenul de la Stadionul <Constantin Jamaischi>, în care primăria a investit destul de mult, este un stadion modern, cu tribune acoperite, vestiare modernizate, pistă de atletism de nivel internațional. Din păcate la nivel naţional şi chiar european nu sunt axe de finanţare pentru refacerea bazelor sportive, dar am înţeles că în exerciţiul financiar 2021-2027 şi aceste structuri vor fi eligibile.
La momentul la care discutăm acum, pentru grupul de vestiare, microhotelul de la stadionul <Nada Florilor>, fost <Chimia>, Primăria deja a depus în urmă cu două săptămâni, prin Administraţia Fondului de Mediu, un proiect în valoare de 3 milioane de lei, cu finanţare externă, la care contribuţia noastră este de doar 2%. Este un început pentru refacerea stadionului Chimia. Acolo am avut o problemă mare cu alunecările de teren, alunecare care s-a rezolvat indirect, în sensul că odată cu construirea Bazei de agrement <Nada Florilor>, ceea ce a însemnat ape subterane, pluviale şi nu numai au fost captate şi drenate astfel încât nu mai constituie un pericol pentru deplasarea terenului. Începem cu vestiarele şi ne propunem ca pe viitor, prin sursele de finanţare identificate la nivel extern, pentru că vorbim de investiţii care depăşesc bugetul local al municipiului nostru, să începem încet, încet reabilitarea terenului de joc, a pistei de alergare şi a tribunelor. Este un stadion reprezentativ pentru noi şi ne dorim ca în cel mai scurt timp să avem două stadioane pe care să le putem folosi în activitatea competiţională, şi aici nu mă refer doar la fotbal, ci la toate ramurile sportive care au nevoie de baze de calitate şi adaptate la cerinţele zilelor în care trăim”, ne-a spus primarul Cătălin Coman.
Vestiarele şi spaţiile de cazare vor fi reabilitate şi transformate în cămin pentru elevii sportivi
În vederea accesării unei finanţări prin programul privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în cădirile publice cu destinaţie de unităţi de învăţământ, în luna februarie, Consiliul Local Fălticeni a aprobat darea în administrarea Colegiului Naţional „Nicu Gane” a imobilului proprietate publica a Municipiului Fălticeni care adăpostea vestiarele, birourile şi spaţiile de cazare ale stadionului pentru transformarea acestora în cămin pentru elevii sportivi legitimaţi la CSS „Nicu Gane”.
„Având în vedere că există oportunitatea finanţării prin Fondul de Mediu a unei investiţii privind reabilitarea termică a acestei clădiri, împreună cu conducerea Colegiului <Nicu Gane> am găsit o destinaţie didactică acestei clădiri, având în vedere că acolo se pregătesc copii de la Clubul Sportiv Şcolar şi o parte din cei care fac orele de educaţie fizică în baza sportivă <Nada Florilor>. Destinaţia va fi cămin internat pentru elevi având în vedere că în internatul de la Colegiul <Nicu Gane> sunt și acum cazaţi juniorii II din lotul naţional de canotaj al României.
Clădirea de la stadion este o locaţie optimă pentru a fi cazaţi elevii de la CSS <Nicu Gane>, dar prima dată se impune modernizarea şi reabilitarea termică a clădirii. Când spun reabilitare termică mă refer la tot, acoperiş, instalaţie termică, inclusiv centrală termică modernă, instalaţie electrică, instalaţie de apă şi canalizare, geamuri şi uşi interioare şi exterioare, termosistem exterior şi tot ceea ce presupune o clădire civilizată, dotată şi eficientă energetic. Ea va avea destinaţia de cămin pentru sportivii legitimaţi la Clubul Sportiv Şcolar <Nicu Gane>. Vorbim doar de sportul școlar, nu vorbim şi de alte categorii de sporturi, pentru că destinaţia va fi doar pentru scop didactic”, a declarat primarul Cătălin Coman.
