Diferenţe de la cer la pământ între acuzaţiile făcute de Greenpeace şi rezultatul controalelor în teren făcute de Garda Forestieră, la OS Vama

Scandalul aşa-ziselor „defrişări ilegale” şi dezastrele ecologice din Bucovina trâmbiţate de activiştii de mediu din Greenpeace, care au venit cu o serie de reclamaţii vizavi de activitatea silvicultorilor suceveni, pe raza OS Vama, s-au dovedit a fi mult „praf în ochi”, sau cum spune o expresie populară, au făcut „din ţânţar armăsar”.

Acuzaţiile lor, demontate chiar în cadrul discuţiilor convocate de directorul RNP, Gheorghe Mihăilescu, la sediul Ocolului Silvic Vama, apoi la vizita în teren, au fost ulterior infirmate de o expertiză tehnică extrajudiciară efectuată de un expert tehnic independent, iar mai nou şi de rezultatul controalelor efectuate din august şi până acum de inspectorii Gărzii Forestiere Suceava.

O simplă eroare pe hârtie, transformată în calamitate naturală

În primul caz semnalat de către reprezentanţii Greenpeace, se reclama recoltarea unei cantităţi mai mult decât duble de material lemnos dintr-un amenajament silvic, o suprafaţă mult mai mare a parchetului de pe care s-a făcut recoltarea masei lemnoase, tăierea rasă a unei suprafeţe de peste 5 ha, faptul că nu s-ar fi luat măsuri de regenerare a pădurii şi chiar puneau problema unor posibile alunecări de teren sau a unor viituri, ca urmare a tăierilor efectuate.

Rezultatul controlului Gărzii Forestiere este elocvent:„În primul caz prezentat, referitor la acuzaţia de constituirea unei partizi pe o suprafaţă mai mare decât cea reală, s-a constatat că afirmaţia este adevărată, dar eroarea provine din stabilirea eronată a suprafeţei la amenajarea silvică în anul 2011. Nu s-a constatat recoltarea din partida în cauză a unor volume de masă lemnoasă mai mari decât cele declarate. [...] Garda Forestieră Suceava va reitera tuturor ocoalelor silvice din raza de competenţă obligaţia de a raporta orice neconcordanţă majoră din amenajamentele silvice şi situaţia reală din teren. În plus, s-a dispus introducerea în controlul anual al regenerării a suprafeţei de 2,69 ha în vederea monitorizării evoluţiei vegetaţiei forestiere. Facem precizarea că la data controlului, reuşita regenerării stabilită în teren era de 86%”.

Direcţia Silvică Suceava, amendată pentru că s-a tăiat mai puţin din pădure

Un al doilea caz din dosarul acuzator cu care au venit cei de la Greenpeace la OS Vama semnalează posibile tăieri ilegale, ca urmare a depistării unor cioate fără marcă, (doar cu cioplaj), în u.a. 44 I şi 44 C, posibilitatea ca înălţimile arborilor să nu fie reale, pentru că diametrul mediu al arborilor marcaţi este sub cel al arborilor din pădure, precum şi o serie de potenţiale nereguli vizavi de modul de scoatere a lemnului din pădure.

Dacă de modul de scoatere a lemnului din pădure nu s-a mai zis nimic, după ce în teren nu s-au constatat „distrugerile malurilor şi albiei pârâului”, cum afirmau cei de la Greenpeace, în schimb celelalte aspecte semnalate au fost tratate cu foarte mare seriozitate de inspectorii Gărzii Forestiere Suceava. Atât de mult, încât s-a ajuns la situaţia în care Direcţia Silvică Suceava să fie amendată că a tăiat prea puţin, în condiţiile în care Greenpeace îi acuză că s-a tăiat prea mult.

„În cazul II, caz în care sunt suspectate tăierile ilegale de arbori prin folosirea unor dispozitive de marcare în fals sau falsificate, s-a solicitat Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava expertiza criminalistică a mărcilor silvice prelevate, în cauză fiind deschis un dosar penal.

În teren a fost identificat şi un volum de 18 mc de masă lemnoasă pe picior, care deşi era autorizat pentru exploatare, nu a fost recoltat. Pentru faptele contravenţionale constatate ca fiind produse prin nerespectarea regulilor de exploatare forestieră din acest al doilea amplasament, au fost aplicate patru amenzi, cumulând 18.000 de lei, atât pentru firmele care au exploatat masa lemnoasă, cât şi pentru personalul silvic. Complementar, s-a dispus confiscarea a 14 mc lemn de lucru pentru încălcarea procedurilor privind comercializarea materialelor lemnoase. De asemenea, s-a stabilit ca după finalizarea expertizei şi în funcţie de rezultatul acesteia să fie dispuse noi măsuri de control.

În ceea ce priveşte masa lemnoasă care a fost identificată în teren ca fiind neexploatată, se va solicita autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură reglementarea acestor situaţii”, este rezultatul comunicat de Garda Forestieră Suceava.

„Tăieri rase pe o suprafaţă de 9,0 ha” doar în închipuirea activiştilor de mediului

Nu în ultimul rând, al treilea caz semnalat de cei de la Greenpeace, tot la OS Vama, vizează „o tăiere rasă de aproximativ 9 ha”, dar şi un volum cu 74% mai mare de masă lemnoasă rezultată la exploatare, decât cea estimată în amenajamentul silvic. Altfel spus, de ce de pe o parcelă de teren s-a extras mai mult lemn decât se estima iniţial?

Rezultatul controalelor Gărzii Forestiere Suceava este elocvent: „În cel de-al treilea caz sesizat, aspectele prezentate privind alăturarea de parchete tăieri rase şi extragerea unui volum de masă lemnoasă mai mare decât cel prevăzut de amenajament se confirmă parţial. Nu se confirmă existenţa unei tăieri rase pe o suprafaţă de 9,0 ha. Se confirmă existenţa unui APV cu un volum cu 74% mai mare decât cel prevăzut de amenajament. În această situaţie, diferenţa se datorează unei erori de amenajare, lucru însuşit şi de către INCDS Marin Drăcea - Staţiunea de cercetare-dezvoltare şi experimentare-producţie Bistriţa.”

Controale şi verificări amănunţite efectuate de şapte instituţii, pentru a verifica acuzaţiile celor de la Greenpeace

Fără a ne îndoi de bunele intenţii ale majorităţii activiştilor de mediu sau de rolul lor important în formarea unei conştiinţe naţionale a importanţei pădurilor, florei şi faunei, trebuie remarcat faptul că uneori acuzaţii grave se aduc foarte uşor, fără dovezi clare, fără să se ţină seama de impactul negativ al unor ştiri false, percepute de populaţie ca realitate, mai ales în mediul online, unde „fake news” a devenit un fenomen global, de manipulare a maselor, greu de combătut.

De aceea este bine ca înainte de a se face acuzaţii defăimătoare să se parcurgă şi paşii legali, de informare a instituţiilor de control abilitate, pentru că, de multe ori, realitatea din teren este total alta decât cea raportată de unii, chiar şi cu imagini, a căror veridicitate nu este confirmată.

În vederea verificării tuturor aspectelor semnalate de către activiştii de mediu, au fost efectuate redirecţionări ale sesizării către instituţiile abilitate, respectiv Garda Naţională de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apelor.

În urma verificărilor în teren efectuate de Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Suceava, ,,nu s-au constatat situaţii de natură contravenţională sancţionabilă la data controlului“, fiind încheiată în acest sens nota de constatare nr. 7669 din 24.09.2019.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, nu s-au identificat probleme deosebite, fiind încheiat în acest sens procesul-verbal cu nr. 7280 din 09.09.2019.

În ceea ce priveşte acţiunea de control desfăşurată de Garda Forestieră Suceava, aceasta a implicat colaborarea cu următoarele instituţii: Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava, INCDS – Marin Drăcea – Staţiunea de Cercetare Dezvoltare şi Experimentare Producţie Bistriţa şi Direcţia Silvică Suceava.

Numai în acest caz, al posibilelor nereguli semnalate aproape apocaliptic de cei de la Greenpeace la OS Vama, au fost mobilizate, timp de mai bine de două luni, echipe de control din şapte instituţii, care au verificat acuzaţiile lor, cât şi alte posibile probleme, rezultatul putând fi rezumat în patru cuvinte - „Mult zgomot pentru nimic”.