Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Peisajul arhitectonic al municipiului Suceava s-a îmbogăţit cu un nou monument. Sâmbătă a fost dezvelit bustul de bronz al marelui om de stat bucovinean Iancu Flondor, artizanul unirii Bucovinei cu România, amplasat lângă Palatul Administrativ. Sculptura a fost realizată de artistul plastic Virgil Scripcariu şi a fost achiziţionată de Muzeul Bucovinei cu suma de 40.000 de lei (aproximativ 8.529 de euro), un bust similar, cumpărat la acelaşi preţ, urmând să fie donat administraţiei locale din Alba Iulia pentru a fi amplasat în Ansamblul Memorial al Marii Uniri din acest oraş.
Ceremonialul de dezvelire a bustului a fost îndeplinit de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, prefectul Mirela Adomnicăi, primarul de Suceava, Ion Lungu, deputaţii PNL de Suceava Ioan Balan şi Angelica Fădor şi de deputatul ALDE Ștefan Alexandru Băişanu. Au mai fost prezenţi deputatul PNL Dumitru Mihalescul, vicepreşedinţii CJ Gheorghe Niţă şi Viorel Seredenciuc, profesorii universitari Sanda-Maria Ardeleanu, Mihai Dimian şi Mihai Iacobescu, consilieri judeţeni PNL şi PSD şi consilieri locali PNL şi ALDE, precum şi câteva zeci de suceveni care au dorit să participe la acest moment. De la PSD au fost doar trei consilieri judeţeni, Mihai Grozavu, Simion Sticleţ şi Neculai Bosancu şi nici un consilier local.
După slujba religioasă de sfinţire a monumentului şi de pomenire a marelui unionist, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că ziua de 27 octombrie a fost aleasă pentru ceremonie deoarece exact în urmă cu 100 de ani, la Cernăuţi, Adunarea Constituantă a ales Consiliul Naţional Român, cu preşedinte Iancu Flondor, şi a aprobat moţiunea în patru puncte „privind unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei cu Țara Mamă, România”.
„Am şi avem o obligaţie să omagiem, să comemorăm, să ne aducem aminte de înaintaşii noştri. Astăzi începem seria sărbătorilor Centenarului Unirii Bucovinei cu România”, a spus preşedintele Flutur, care a evocat momentul din 27 octombrie 1918 şi contextul istoric în care a avut loc.
Totodată, el a mulţumit sculptorului Virgil Scripcariu pentru realizarea unui monument semnificativ. Foarte emoţionat, sculptorul a mulţumit la rândul său pentru încrederea acordată de autorităţi şi pentru că i s-a oferit ocazia „de a oferi oraşului un gest artistic”.
Prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, a declarat că amplasarea unei statui, în centrul oraşului, care să reprezinte unirea, este „binevenită şi legitimă”, iar opţiunea pentru bustul lui Iancu Flondor este o alegere fericită atât „pentru readucerea în memorie a celor care aproape au uitat”, cât şi pentru „aducerea în atenţie a tinerilor, copiilor, a personalităţii lui Iancu Flondor şi a contribuţiei sale la Unirea cu Țara Mamă”. „Eu cred că această statuie este personificarea actului istoric care a avut loc la 28 noiembrie 1918”, a spus prefectul Adomnicăi, felicitând autorităţile sucevene pentru această iniţiativă.
Personalitatea lui Iancu Flondor a fost evocată şi de primarul Ion Lungu. Acesta a afirmat că Iancu Flondor este unul dintre arhitecţii Unirii Bucovinei cu România şi, cu siguranţă, cel mai eficient om politic, pentru că în numai o lună de zile, din 27 octombrie până în 28 noiembrie 1918, a reuşit să mobilizeze românii din Bucovina şi să informeze autorităţile austriece, guvernatorul provinciei, primarul de Cernăuţi, autorităţile române, pe Regele Ferdinand, de intenţia de unificare, punctul culminant fiind atins în 28 noiembrie, cu declaraţia de unire cu România.
„Era cel mai de vază bucovinean după unire. Rămâne în memoria noastră ca un mare erou, un om căruia îi datorăm foarte mult”, a spus primarul. El a menţionat că şi Primăria Suceava a contribuit la monument, cu soclul.
După Unire, Iancu Flondor nu s-a putut adapta regulilor „politicii regăţene” şi s-a retras din politică
Iniţiatorul proiectului de lege prin care ziua de 28 noiembrie a fost stabilită, în anul 2015, Ziua Bucovinei, deputatul ALDE Ștefan Alexandru Băişanu, a vorbit despre contribuţia „enormă” a lui Iancu Flondor la istoria României şi a mulţumit Consiliului Judeţean Suceava, Primăriei Suceava şi sculptorului Virgil Scripcariu pentru că astăzi Suceava are acest monument. Parlamentarul i-a mulţumit şi profesorului universitar Mihai Iacobescu, căruia i-au izvorât lacrimile la dezvelirea bustului, despre care a spus că i-a sădit „noţiunea de patriotism, care lipseşte multora”.
Un discurs scurt, dar emoţionant a avut directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, care a vorbit nu doar despre implicarea politică a lui Iancu Flondor, ci şi despre renunţarea acestuia la activitatea politică, după Unire. Potrivit directorului Ursu, formaţia intelectuală de factură germană, desăvârşită prin studiile de la Cernăuţi şi Viena, nu l-a metamorfozat pe Iancu Flondor într-un „homo bucovinensis”, ci dimpotrivă, l-a determinat „să-şi păstreze nealterată identitatea naţională, ca pe darul cel mai de preţ”. „Germanismul” şi „bucovinismul” „nu i-au ciuntit sufletul de român”, considerându-le dăunătoare pentru emanciparea naţional-politică a confraţilor săi. „În privinţa vieţii politice din Vechiul Regat, Iancu Flondor a avut de regulă o atitudine de respingere şi dezaprobare. Obişnuit cu sistemul politic practicat în fostul parlament austriac şi în Dieta Bucovinei, el nu s-a putut adapta regulilor <politicii regăţene>. Flondor considera că moralitatea şi cinstea pot face oricând <casă bună cu politica>. Nerecunoscându-i-se meritele, aşa cum s-a întâmplat deseori pe parcursul întregii sale cariere politice, artizanul Unirii Bucovinei a decis să nu se implice prea mult în viaţa politică României Mari. Nefericit şi trist, Iancu Flondor s-a stins din viaţă la 19 octombrie 1924 în conacul său din Flondoreni (Storojineţ)”, a arătat Emil Ursu.
El a mai spus că exact la 94 de ani de când Iancu Flondor s-a stins din viaţă, sculptorul Virgil Scripcariu i-a adus bustul în bronz lângă Palatul Administrativ din Suceava, un gest „de reparaţie istorică, o datorie morală plătită, un vis împlinit”.
