Google
 
luni, 27 aug 2018 - Anul XXIII, nr. 189 (6899)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   5 imagini |   ø fişiere video

Responsabilitate socială

Experienţa practică şi oportunităţile de angajare, principalele beneficii ale programului de burse Schweighofer

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Din toamnă, pentru al patrulea an, studenţii din domeniul silviculturii de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea de Știinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca şi Universitatea „Transilvania” din Braşov au oportunitatea de a beneficia de unul dintre cele mai complexe programe de finanţare a excelenţei în educaţie acordate de o companie privată.

Bursele Schweighofer se acordă studenţilor cu rezultate remarcabile în domeniul silviculturii şi ingineriei lemnului, fiind o modalitate de formare de specialişti valoroşi, în una dintre principalele industrii ale ţării.

Dincolo de valoarea fiecărei burse în valoare de 8.000 lei pe an, ediţia din acest an universitar a Burselor Schweighofer a adus, ca element de noutate, implicarea directă a bursierilor în proiecte de cercetare concrete. Pe parcursul anului universitar, aceştia au studiat şi au redactat o lucrare pe o temă de actualitate, prezentând rezultatele cercetării în mai multe workshopuri.

Astfel, bursierii au avut oportunitatea să îşi dezvolte spiritul critic, să îşi dezvolte capacitatea de analiză şi lucrul în echipă. Acesta a fost un exerciţiu în miniatură pentru ceea ce va urma în orice carieră pe care ei o vor alege, fie în mediul privat sau public.

“Noi dorim să le descoperim şi să le arătăm şi alte aptitudini pe care ei le au sau de care vor avea nevoie în viitor. De la munca în echipă până la stimularea acestora de a merge în teren, în laboratoare, în fabricile noastre, la administratorii de fond forestier, la producătorii de produse din lemn unde să întrebe, să se documenteze şi să vadă cum se aplică în practică ceea ce ei au învăţat teoretic în şcoală.

S-a dorit găsirea de soluţii inovatoare, dar şi înţelegerea amplă a evoluţiilor sectorului de viitoarele generaţii de specialişti. Proiectele abordate presupun deopotrivă analiză şi cercetare, dar şi aplicaţii practice, şi este interesant şi pentru noi, ca specialişti, să vedem prin ochii tinerilor studenţi o perspectivă nouă de a aborda aspecte pe care noi le întâlnim în practică.

Dacă este să privim în ansamblu şi pe termen lung, susţinerea viitorilor specialişti în domeniul silvic şi al ingineriei lemnului va aduce beneficii întregului sector întrucât acesta va beneficia de expertiza şi abilităţile unor oameni bine pregătiţi, proactivi şi interesaţi, iar acestea sunt premisele evoluţiei în orice domeniu. Dacă industria din ţara noastră va progresa prin contribuţia acestor tineri, atunci şi noi vom progresa alături de toţi cei implicaţi, împreună cu familiile celor aproape de 2.700 de colegi care lucrăm în această companie. Iar în final câştigă România – atât valoare adăugată, cât şi un renume internaţional bun, un renume de care până nu demult îl aveam”, a precizat coordonatorul programului de burse Schweighofer, Vasile Varvaroi.

 

Circulaţia materialelor lemnoase, tehnologii moderne de măsurare şi determinare ori studii pe materiale lemnoase - tematicile abordate de bursieri

Beneficiarii burselor private au realizat proiecte pe teme actuale de interes din domeniul silvic şi al industrializării lemnului, precum: circulaţia materialelor lemnoase; evoluţia sistemelor de certificare în România; evoluţia preţului lemnului în România şi UE; tehnologii moderne de măsurare şi determinare a volumului buştenilor; precum şi diverse studii aplicate pe produse moderne din lemn (MDF, HDF, OSB, PAL, panel).

“Toate acestea au aplicabilitate practică imediată şi credem că aprofundarea şi înţelegerea lor aduc un plus de valoare în bagajul informaţional şi aduc studenţii mai aproape de realitatea sectorului forestier. Încercăm să-i ajutăm pe cei care doresc să publice articole ştiinţifice bazate pe aceste cercetări şi în acest fel să materializeze mai departe eforturile pe care ei le-au depus”, au spus coordonatorii programului multianual de finanţare a excelenţei în silvicultură şi prelucrarea lemnului.

 

Informaţii citite prin unde radio, de la distanţă

Livrările de material lemnos din pădure către fabrici sau către depozitele de buştean ar putea fi monitorizate prin marcarea fiecărui buştean cu plăcuţe cu coduri de bare, asemeni mărfurilor din magazine.

Ideea a fost atent analizată şi dezvoltată de doi dintre beneficiarii burselor Schweighofer, din cadrul Facultăţii de Silvicultură a Universităţii „Ștefan cel Mare” Suceava.

„Tema noastră de proiect a fost circulaţia materialelor lemnoase, reglementări actuale şi propuneri de îmbunătăţire. Am analizat în ce constau reglementările actuale, am fost şi în teren, să vedem în ce constă încărcarea unui camion, transporturile, actele necesare, apoi am venit cu ideea de implementare a cipurilor RFID”, a explicat Marian Ionuţ Știrbu, care a făcut echipă cu Ilarie Leşan.

Folosirea cipurilor RFID ajută la identificarea automată care se bazează pe stocarea şi regăsirea datelor fără atingere, la distanţă, prin unde radio.

O etichetă RFID este un obiect mic sau foarte mic (chiar sub 1mm x 1mm) care poate fi aplicat sau încorporat în principiu în orice produs sau obiect, dar şi în corpul animalelor sau persoanelor, cu scopul de identificare şi urmărire, folosind undele radio. Unele etichete pot fi citite de la mulţi metri depărtare, chiar mult peste 50 m.

Numai că, în urma analizării costurilor şi a posibilităţilor de implementare, s-au constatat unele complicaţii, preţul destul de ridicat fiind una dintre principalele piedici.

„O idee preluată de la un furnizor de soluţii IT a fost să mergem tot pe plăcuţe de marcare, dar cu cod de bare, pentru că e şi mai simplu de implementat, au şi instrumentele necesare, precum şi softul. Am analizat costurile, nu ar ridica prea mult preţul masei lemnoase – ar ieşi undeva la un leu pe metrul cub”, a adăugat bursierul, care a precizat că în prezent, în mai toate cazurile se practică marcarea cu vopsea.

 

Experienţa practică, cea mai valoroasă componentă a programului de burse

Marian Ionuţ Știrbu a spus că accesarea burselor oferite de cunoscuta companie de prelucrare a lemnului, care are două unităţi de producţie în judeţul Suceava, i-a oferit nu doar posibilitatea de a se concentra pe învăţat, având parte de siguranţa financiară a celor 800 de lei care au venit lunar, timp de 10 luni, cât şi valoroasa oportunitate de a vedea şi pune în practică ceea ce au învăţat în teorie.

„Proiectul acesta m-a dus în teren - ceea ce nu am reuşit în patru ani de facultate, să văd efectiv cum sunt exploatate şi transportate materialele lemnoase. A fost primul contact cu ceea ce se întâmplă în realitate, nu numai partea teoretică. Am fost la un depozit de materiale lemnoase – până atunci nu văzusem niciodată cum se completează un aviz”, a spus Marian Ionuţ Știrbu.

În urma analizei făcute, tânărul absolvent – viitor masterand în silvicultură, a spus că legislaţia de la noi este foarte încurcată şi s-a ajuns la o suprareglementare în privinţa transportului materialului lemnos.

„Plus că, după cum am constatat în teren, ceea ce în teorie pare simplu de făcut, în practică e de multe ori imposibil. Una dintre legile care reglementează aceste activităţi permite o toleranţă maximă de 2% a volumului de masă lemnoasă, în cazul unui număr mai mare de 100 de piese. În teren e foarte puţin probabil să te încadrezi în această marjă de eroare de 2%, din cauza condiţiilor nefavorabile de măsurare a diametrelor, în primul rând”, a adăugat Marian Ionuţ Știrbu.

Tânărul specialist în silvicultură vrea să se înscrie şi la concursul din noul an universitar al Burselor Schweighofer, mai ales că s-a înscris la masterat şi va participa la implementarea unor proiecte interesante în domeniu.

 

Rolul programului de burse - dezvoltarea viitorilor profesionişti din sectorul silvic

Valoarea totală anuală a burselor oferite de Holzindustrie Schweighofer este de 192.000 de lei, acestea fiind oferite unui număr de 24 de beneficiari, care primesc câte 8000 de lei, în 10 tranşe lunare.

Singura obligaţie a bursierilor este să înveţe în continuare şi să realizeze lucrarea pe tematica aleasă, ceea ce, de multe ori, este tot în beneficiul lor, pentru că îi ajută la realizarea mai rapidă şi mai complexă a lucrării de licenţă (pentru studenţi) sau a dizertaţiei (pentru masteranzi).

Practic, scopul principal al acestor burse este sprijinirea necondiţionată a dezvoltării viitorilor profesionişti din sectorul silvic, după cum a explicat şi coordonatorul acestora, Vasile Varvaroi:

„Pasiunea este izvorul ce a dat naştere Burselor Schweighofer. Pasiunea pentru lemn, pe care noi cu toţii o avem, a dus la dezvoltarea unui concept eficient de prelucrare superioară a acestei resurse regenerabile în fabricile noastre unde materia primă este valorificată în totalitate, oferind clienţilor noştri soluţii personalizate pentru nevoile lor. Tot din pasiune pentru lemn, compania a dezvoltat un program de responsabilitate socială, în care zona de educaţie reprezintă unul dintre pilonii principali. Pentru a progresa industria are nevoie de specialişti valoroşi. Viitorii profesionişti din industria lemnului au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru cercetare şi inovare, dar şi de recunoaştere a eforturilor depuse şi de validare a cunoştinţelor deja acumulate. De aceea, compania Holzindustrie Schweighofer, care este un partener al instituţiilor de învăţământ, oferă burse lunare studenţilor cu rezultate remarcabile în domeniul silviculturii şi ingineriei lemnului. Astfel, prin parteneriatul pe care îl avem cu instituţiile de învăţământ şi cu cei mai merituoşi dintre studenţi ne dorim să promovăm şcoala românească de silvicultură, şcoală care prin specialiştii de renume mondial pe care îi are este una de top. Dorinţa noastră este ca în viitor să creăm un club al elitelor din domeniul silvic şi prelucrării lemnului. Un club care să cuprindă aceşti studenţi eminenţi, profesori şi alţi specialişti din domeniu. Ne străduim să facem programul cât mai dinamic, atractiv, inovator şi aplecat spre partea practică, a dezvoltării spiritului de echipă şi cooperării interumane.

Vrem să fim un sprijin în dezvoltarea viitoarelor generaţiide specialişti. Dorim să aducem la un loc mediul universitar, companii şi alţi experţi din domeniu, fiind convinşi ca schimbul de idei între diferite grupuri aduce beneficii mutuale pe termen lung. Mergem în direcţia construirii unei platforme de discuţii pentru specialişti din mediul universitar, profesioniştii din industrie şi ceilalţi factori interesaţi.

O altă ţintă importantă este cea de a promova industria lemnului din România care la momentul actual este în suferinţă, fiind bombardată şi îngenunchiată din toate părţile.

Suntem convinşi că aceşti studenţi pot să promoveze mai departe România, ca exemplu de bune practici în ceea ce priveşte transparenţa şi trasabilitatea în domeniul comerţului cu lemn şi produse lemnoase. Prin acest parteneriat putem face ca lucrurile să evolueze tot mai bine în fiecare zi”.

În plus, pe lângă beneficiile prezentate, studenţii interesaţi au posibilitatea de a aplica şi a se angaja pe un post corespunzător în cadrul companiei nr. 1 în Europa în domeniul prelucrării lemnului, având astfel ocazia de a lucra într-o firmă modernă, ce foloseşte cele mai noi şi prietenoase cu mediul tehnologii de prelucrare a lemnului, având oportunitatea de a se dezvolta într-o echipă puternică, pasionată şi dornică de inovare.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Experienţa practică şi oportunităţile de angajare, principalele beneficii ale programului de burse Schweighofer.
 Vizualizări articol: 623 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.0 din 4 voturi
Experienţa practică şi oportunităţile de angajare, principalele beneficii ale programului de burse Schweighofer4.054

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Autentificaţi-vă pentru a posta comentarii!
Remember
Am uitat parola Înregistrare

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei