Fermieri din Suceava, îngrijoraţi de apropierea pestei porcine africane de graniţele judeţului

Efectivele de porci din judeţul Suceava se ridică la aproximativ 120.000 de capete, dintre care 28.000 sunt în şapte exploataţii agricole, iar restul în gospodăriile populaţiei. Acestora li se adaugă circa 3.500 de porci mistreţi, în fondurile de vânătoare de stat şi private. Cu un număr atât de mari de animale receptive la virusul pestei porcine africane (PPA), îngrijorarea fermierilor faţă de apropierea focarelor de boală de graniţele judeţului Suceava este pe deplin justificată. Proprietarul a trei ferme de porci, în judeţele Suceava şi Bacău, Gheorghe Şcheuleac, din Vorniceni - Moara, ne-a declarat că la această oră la ferma din Suceava a încheiat sacrificarea animalelor şi că intenţionează s-o repopuleze în jurul datei de 5 august. La Bacău are 2.000 de capete de suine şi repopularea este planificată spre sfârşitul lunii septembrie. „Ne temem de PPA, normal că ne temem. Chiar dacă n-o să ajungă virusul la ferma noastră, cred că se doreşte închiderea fermelor de porci şi tot o să suferim”, a spus fermierul.

El a afirmat că accesul persoanelor străine în fermele sale este strict interzis şi ca măsură de securitate nici unul dintre angajaţi nu creşte porci acasă. „Le dăm câte un porc gratis, de Crăciun, numai să nu ţină porci acasă. Avem grijă să nu intre câini, păsări în incintă, avem măsuri foarte bune de dezinfecţie şi sperăm să nu avem probleme”, a mai afirmat Gheorghe Şcheuleac.

Reprezentanţii unei alte mari exploataţii de porci, de 15.000 de capete, complexul grupului Tagro, de la Vereşti, au arătat aceeaşi îngrijorare faţă de diversitatea vectorilor care pot transmite virusul PPA. ”Noi şi până acum aveam măsuri drastice de biosecuritate, dar acum manifestăm o mai mare atenţie, nu are nimeni voie să intre în incinta fermelor. Singura problemă este să nu apară prin pădurile din Suceava şi să se blocheze tot judeţul. Boala evoluează în multe ţări din Europa, dar dacă ajunge la fermă avem o mare problemă, cel puţin 2 ani”, ne-au spus reprezentanţii Tagro.

În ceea ce priveşte despăgubirile, în urmă cu două zile Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a comunicat că despăgubirile se acordă atât pentru animalele ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale. Asta deoarece în cazul pestei porcine africane este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la animalele tăiate, ucise sau altfel afectate.

Se acordă stimulente financiare şi pentru notificarea cazurilor de porci mistreţi morţi şi pentru participarea vânătorilor la vânătoarea selectivă

Despăgubirile se acordă în baza evaluărilor realizate de Comisia de evaluare, care analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului/animalelor în funcţie de: valoarea genetică, valoarea zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală şi valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor în cauză. Până la data de 30 iulie au fost finalizate 51 de dosare de evaluare (aferente despăgubirilor pentru gospodăriile populaţiei), pentru care s-a plătit suma de 130.000 de lei. Preţul acordat pe kg este cuprins între 8 şi 12 lei, stabilit pe baza criteriilor mai sus menţionate. În data de 30 iulie a.c., 40 de dosare de evaluare erau în curs de finalizare, urmând a fi transmise către ANSVSA în scurt timp, restul de 349 sunt în diferite stadii de analiză în cadrul Comisiilor de evaluare organizate la nivel judeţean. De asemenea, se acordă stimulente financiare pentru notificarea cazurilor de porci mistreţi morţi şi pentru participarea vânătorilor la vânătoarea selectivă.

Plata despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate se face în termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a animalelor.

Comunicatul ANSVSA defineşte şi focarul de PPA, ca „evoluţia bolii într-o exploataţie care numără unul sau mai mulţi porci, la care s-a confirmat infecţia cu virusul pestei porcine africane”.

Atât proprietarul fermei de la Vorniceni, cât şi cei ai Tagro au spus că preţul acordat ca despăgubiri este unul bun, având în vedere că preţul pieţei, pe kg/viu, este de 6,2 lei. ”Dacă ne gândim totuşi că minimum 6 luni nu mai populezi ferma, plus cheltuiala cu dezinfecţiile repetate, pierderile sunt oricum mari”, ne-a spus Gheorghe Şcheuleac. „Statul te despăgubeşte o dată, dar doi ani stai. Angajaţii îi trimiţi în şomaj, animale nu creşti, asta cine despăgubeşte?”, au întrebat retoric şi reprezentanţii Tagro.

Menţionăm că ferma de la Vorniceni - Moara a fost înfiinţată în 2008, iar costurile totale s-au ridicat la 800.000 de euro, din care 300.000 de euro fonduri europene şi diferenţa, adusă de Gheorghe Şcheuleac. Ferma are 1,5 hectare de teren, două hale în care sunt crescuţi porcii, câte 1.000 în fiecare compartiment, instalaţii pentru producerea şi transportul furajului nutreţ concentrat.

La Vereşti, firma Tagro Grup Iaşi a cumpărat în 2011 fostul complex de porci, întins pe o suprafaţă de 22 hectare. Firma ieşeană a investit la Vereşti peste 9 milioane de euro. Activitatea a început cu 4.000 de porci şi acum are circa 15.000.