Centura de 12,4 km a Sucevei concurează la preţ cu autostrada A8 München-Ulm, de 41 de km

Preţul la autostrada din Germania a fost de 10 milioane euro/km şi lucrările s-au finalizat în 8 ani, centura Sucevei costă, la această oră, peste 7 milioane de euro/km, investiţia a demarat în 2007 şi nu s-a încheiat nici acum.

Pe lângă preţ şi durata de execuţie a rutei ocolitoare, nici perspectivele nu sunt încurajatoare. Nota de fundamentare pentru HG nr. 5/2018, prin care au fost aprobaţi noii indicatori tehnico-economici, arată că, pe lângă remedierea lucrărilor executate prost sau degradate, versantul din amonte de drum trebuie stabilizat cu un zid de sprijin de beton armat cu o lungime de 241 de metri şi înălţime de 3 metri şi cu o reţea de drenuri, că trebuie reprofilate albiile pâraielor Halastiu şi Starlivat şi deviat cursul acestuia din urmă cu circa 11 metri, pentru a proteja un pod. Necesitatea unor astfel de lucrări de anvergură şi costisitoare alimentează suspiciunile că la această investiţie studiul geologic a fost ultimul lucru care a fost luat în calcul şi că ceea ce a contat a fost traseul.

Versantul se scufundă şi are nevoie de ziduri de sprijin din beton armat

Nota de fundamentare prevede sistematizarea versantului cu patru debuşee din beton şi canale de coastă consolidate cu dale din beton; zid de sprijin pe piloţi km 9+600 – km 9+840: şanţ de colectare a apelor pluviale; reţea de drenuri în săpătură; umpluturi şi taluzarea suprafeţei în spatele zidului. Ca lucrări suplimentare trebuie construit un zid de sprijin km 1+075 - km 1+316.

„Având în vedere că zona de versant din amonte de drum îşi poate pierde stabilitatea şi existenţa stâlpului LEA, s-a proiectat un zid de sprijin alcătuit din beton armat, cu lungimea de circa 241 m, alcătuit din tronsoane cu lungimea de 10 m, o înălţime a elevaţiei de 3 m, cu o lăţime la coronament de 0,6 m. Fundaţia are lăţime de 4 m şi o grosime de 100 cm. În spatele zidului de sprijin se va executa un dren vertical cu lăţimea de circa 75 cm şi înălţimea de 3 m”, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici.

Pentru asigurarea funcţionării corespunzătoare a sistemului de drenaj este necesară realizarea următoarelor lucrări: spălarea şi amorsarea acumulatoarelor de sarcină hidraulică; verificarea forajelor şi decolmatarea acestora; verificarea nivelului pânzei de apă freatică pentru fiecare dren; verificarea conductelor şi a racordurilor; înlocuirea a 74 de sasuri afectate de îngheţ; protejarea căminelor de sasuri cu polistiren extrudat 10 cm lipit cu pastă specială şi protejarea cu mortar de ciment.

Cursuri de apă deviate pentru ca centura să respecte traseul din proiect

Pentru reprofilarea albiei pârâului Halastiu sunt prevăzute lucrări de apărare a malurilor şi a albiei, pe ambele maluri şi pe albia pârâului, pe o lungime totală de 196 m. Reprofilarea albiei pârâului Starlivat trebuie făcută pe o distanţă de 52 m amonte şi 24 m aval de pod, respectiv pe o lungime de 76 m. Pentru a proteja pila podului, se va devia cursul apei cu circa 11 m spre malul drept. Pentru stabilitatea podului de pe râul Suceava, în aval de pod la 40 m de axul podului, s-au prevăzut lucrări de protecţie a pilelor podului, respectiv construirea unui prag deversor transversal pe şenalul proiectat, ancorat în ambele maluri cu culei şi protejat aval de un bazin disipator, realizat din beton armat şi o rizbermă din anrocamente. De asemenea, se va realiza dalarea pe o lungime de 25 m cu dale de beton a taluzurilor, în zona pragului de fund, a bazinului de disipare şi a rizbermei şi se va remedia zidul de gardă mal dreapta. Traseul se menţine nemodificat, pentru viteza de proiectare de 100 km/h. Pentru curba km 9+514 – km 10+231 cu raza de 650 m se impune restricţionarea vitezei de proiectare la 60 km/h. Pe tronsoanele unde panta longitudinală depăşeşte valoarea de 5% se prevăd benzi suplimentare pentru vehicule lente.

Mai trebuie spus că suma prevăzută în 2007 pentru această investiţie importantă pentru municipiul Suceava a fost de 265,407 milioane de lei şi a ajuns astăzi la aproape 400 de milioane de lei şi o rată de realizare a lucrărilor de 87%. Un tronson de circa 5 km a fost finalizat şi dat în folosinţă în martie 2015, celelalte tronsoane, cu lucrări executate în proporţie de 85%, sunt abandonate. Conform anexei la hotărârea de guvern, finanţarea obiectivului de investiţie se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.