Spitalul de Urgenţă Suceava nu are suficienţi chirurgi plasticieni pentru a avea saloane de arşi

Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava nu poate aloca saloane pentru pacienţii arşi deoarece deocamdată nu îndeplineşte condiţiile impuse pentru tratamentul acestei categorii de pacienţi. Managerul instituţiei spitaliceşti, Vasile Rîmbu, a declarat că protocolul privind tratamentul pacienţilor arşi este foarte strict. „Sunt condiţii speciale de respectat, care în spitalele judeţene nu pot fi îndeplinite deocamdată. În primul rând este nevoie de minimum trei chirurgi plasticieni şi noi avem numai doi. Când vom avea garanţia că avem asistenţă medicală de specialitate 24 de ore din 24 pentru arşi, putem discuta”, a afirmat Vasile Rîmbu.

Pe lângă numărul minim de medici chirurgi plasticieni, spitalul ar mai avea nevoie de o sală de operaţie doar pentru arsuri şi de saloane special dotate în secţia Anestezie – Terapie Intensivă.

De asemenea, pacientul ars cu şoc postcombustional are imunitatea scăzută după ce a ieşit din şoc şi este extrem de expus infecţiilor nosocomiale (cu microbi de spital). La pacienţii arşi din toată lumea, secreţiile recoltate din plagă au pus în evidenţă germenii Pseudomonas aeruginosa (pioceanic), Stafilococ, Proteus, E-coli, Klebsiella, rezistenţi la majoritatea cefalosporinelor, ceea ce înseamnă că este nevoie de condiţii cu totul speciale de cazare şi tratament, atât pentru protecţia lor, cât şi din cauza faptului că personalul medical care îi îngrijeşte poate „depozita” germenii respectivi şi îi poate transmite altor pacienţi. Deocamdată, Spitalul de Urgenţă nu are cum să asigure astfel de circuite funcţionale.

Pacienţii arşi se transferă obligatoriu în centre specializate

Din aceste motive, pacienţii cu şoc postcombustional (pacienţii cu arsuri de gradul II pe 30% din suprafaţa corpului, cu arsuri de gradul III pe 20% din suprafaţa corpului) se trimit obligatoriu la unităţi specializate. Spitalul de Urgenţă acordă toate îngrijirile de primă urgenţă, care în primă fază au în vedere menţinerea funcţiilor vitale şi caută un spital care efectuează tratament specializat pentru transfer. În cazul în care nu se găseşte un spital de rang superior pentru transfer, se apelează la Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă (COSU), aşa cum a procedat chirurgul plastician Anatol Burlacioc, la începutul lunii martie, când un pacient în vârstă de 87 de ani a fost adus la spital cu arsuri de gradele II şi III, după ce fiul său i-a dat foc. Abia după câteva zile, COSU a găsit pentru acest pacient un loc la un spital clinic din Iaşi.

Conform protocolului de tratament pentru arşi, pacientul ieşit din şocul postcombustional trebuie să ajungă în sala de operaţie şi, sub transfuzie masivă de sânge, se execută excizia precoce a ţesuturilor arse, urmată de transplant de piele. Echipa care intervine trebuie să fie formată din cel puţin trei chirurgi plasticieni, două asistente pentru sala de operaţie, un medic anestezist şi o asistentă de anestezie. Mai sunt necesare echipamente speciale pentru grefe de piele şi de o bancă de ţesuturi.

Teoretic, aceste condiţii ar trebui să le îndeplinească Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arşi din Bucureşti, cel mai mare spital de profil din ţară. În Bucureşti mai există 10 paturi de mari arşi la Spitalul Floreasca şi alte trei la Spitalul Bagdasar Arseni.

La Iaşi, compartimentul „Marele Ars” din cadrul Clinicii de chirurgie plastică de la Spitalul "Sf. Spiridon" nu este încă funcţional din lipsă de echipamente medicale şi pacienţii sunt trataţi în vechea clinică, unde sunt cinci paturi pentru arşi.

La nivel naţional, sunt 64 de spitale de stat care au în structura lor secţii sau compartimente de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructive. Dintre acestea, 24 au declarate şi secţii pentru îngrijirea bolnavilor cu arsuri.

Mai trebuie spus că tratamentul unui mare ars este, în general, în jur de 200.000 de euro, dar în România se decontează maximum 15.000 de euro.