Astăzi începe Paștele evreiesc

Evreii celebrează de azi, vreme de 8 zile, sărbătoarea Paștelui sau Pesah. Sărbătoarea începe după apusul soarelui, la apariția primei stele pe cer, cu o rugăciune și masa masă specială, Seder, şi se va încheia în seara de 7 aprilie, cu o rugăciune de pomenire a morţilor.

Potrivit preşedintelui Comunităţii Evreieşti din Suceava, profesorul Sorin Golda, Pesah este una dintre cele trei mari sărbători religioase ale poporului evreu şi reprezintă “certificatul de naştere al poporului evreu şi al statului evreu prin ieşirea, cu ajutorul minunilor lui Dumnezeu, din robia egipteană”.

Caracteristică pentru această sărbătoare este interdicția de a folosi aluat dospit și toate produsele de fermentare ale cerealelor, inclusiv berea, borșul de tărâțe și băuturile distilate (vodcă, whisky), denumite generic Hameț.

Deoarece este interzis a poseda Hameț în perioada de Pesah, președintele Golda a explicat că sărbătoarea este precedată de o curățenie riguroasă a casei, prin care se urmărește îndepărtarea oricăror firimituri de pâine. Pentru siguranță, se face o declarație că, dacă a rămas ceva Hameț, acesta este declarat nul asemeni prafului pământului. Produsele Hameț se dau la vecinii care nu sărbătoresc, se consumă înainte de începerea sărbătorii sau se vând în mod simbolic unui neevreu, chiar dacă rămân în casă. Vânzarea este pur formală, rabinul fiind de obicei împuternicit să perfecteze acest aranjament pentru toată comunitatea.

Preşedintele Comunităţii Evreilor Suceava a subliniat că în această perioadă evreii înlocuiesc pâinea cu matza, azima făcută doar cu apă, făină și sare, nedospită. Este pâinea sărăciei, care amintește robia din Egipt și, așa cum sublinia  rabinul comunităților evreiești din România, Rafael Schaffer, într-un mesaj către credincioși, „nu prin calitatea pâinii se deosebește omul liber de sclav”. ”Pentru a ne aminti acest fapt a fost mața ridicată la rang de simbol pentru vecie”, a afirmat rabinul Schaffer.

Simbolică este și masa de Seder. Profesorul Golda a explicat că pe farfuria fiecărui mesean se află un ou, pătrunjel, hrean, un cartof, un os de miel, astfel aranjate încât “să nu se uite că poporul evreu a fost sclav”.

Preşedintele Golda a precizat că masa de Seder este unul dintre cele mai respectate ritualuri evreiești, iar  primul ou care se mănâncă la această masă este împărţit întregii familii, ca simbol al unităţii. Rugăciunile sunt rostite de oficiantul religios, ing. Daniel Blumenfeld.

De menționat că în primele două și ultimele două zile de Pesah este interzis să se aprindă focul şi să se efectueze diferite munci, în timp ce zilele de mijloc sunt considerate de semisărbătoare și este permisă utilizarea banilor, efectuarea de cumpărături, şi gătitul.