Institutul „Bucovina” al Academiei Române, din Rădăuţi, sărbătoreşte astăzi 25 de ani de existenţă

Institutul „Bucovina” al Academiei Române, din Rădăuţi, sărbătoreşte astăzi 25 de ani de la înfiinţare. La eveniment, marcat cu o sesiune de comunicări ştiinţifice, participă invitaţi de la institutele similare din Augsburg şi Cernăuţi, cercetători din România şi Republica Moldova. A doua zi a manifestării, 30 septembrie a.c., se desfăşoară la Cernăuţi, de asemenea cu participare internaţională.

Din delegaţia care a venit din Germania fac parte dr. Ortfried Kotzian şi jurnalistul Luzian Geier.

În legătură cu motivaţia înfiinţării institutelor „Bucovina” din Augsburg, Cernăuţi şi Rădăuţi, dr. Ortfried Kotzian, cofondator, cu funcţie de decizie, al institutului „Bukowina” din Augsburg şi fost director al instituţiei până în anul 2002, a explicat că, din 1955, Regiunea Schwaben din Bavaria şi-a asumat ”patronajul asupra germanilor bucovineni”. ”30 de ani mai târziu, cu prilejul întâlnirii germanilor bucovineni, în Sala Congresului, de Sărbătoarea Rusaliilor, la Augsburg, preşedintele Consiliului Regional Schwaben, dr. Georg Simnacher, a solicitat înfiinţarea Institutului <Bukowina>. Dr. Simnacher a tratat cu seriozitate textul documentului încheiat la preluarea misiunii de patronaj, în care se spune ca scopul acesteia este păstrarea şi sprijinirea moştenirii bucovinene. El şi-a dorit un patronaj viu, cu deschidere europeană”, a arătat dr. Kotzian.

Potrivit acestuia, ”cea mai constantă evoluţie, între cele trei institute <Bucovina>, a avut-o cel pe care îl sărbătorim astăzi, la împlinirea a 25 de ani de existenţă. A fost ultimul înfiinţat dintre ele, în toamna anului 1992”.

Bucovina rămâne o zonă de mare interes pentru cercetători

Oaspetele german apreciază că ”nici o altă instituţie care s-a ocupat de Bucovina nu şi-a îndeplinit atât de ireproşabil misiunea de documentare, de la descrierea personalităţilor din Bucovina până la recenziile referitoare la noile apariţii editoriale pe tema Bucovinei”.

În ceea ce priveşte rolul institutelor „Bucovina” în viitor, în opinia dr. Kotzian aceasta depinde, în principal, ”de importanţa Bucovinei ca regiune în Europa”. ”În diverse perioade istorice, Bucovina a fost mai mult o zonă de graniţă. Şi aşa a rămas şi astăzi. Investigarea situaţiei de graniţă pentru viitorul spaţiului, al ţărilor România şi Ucraina, precum şi al Europei, ar putea fi o misiune importantă de cercetare pentru institutele <Bucovina>. Oamenii din Bucovina trăiesc majoritar în patria lor şi trebuie să se confrunte cu fenomene precum migraţia şi integrarea. Ce experienţe istorice ar putea uşura astfel de procese? În această problemă a destinului european, institutele <Bucovina> trebuie să găsească noi căi de a-şi justifica propria existenţă. Mulţi bucovineni au părăsit sau au trebuit să-şi părăsească locurile de baştină şi au dobândit experienţe găsindu-şi altele noi. Institutele <Bucovina> din toate cele trei ţări trebuie să cerceteze şi să analizeze, având privirea mereu îndreptată asupra oamenilor din Bucovina. Bucovinenii, oamenii, merită aceste preocupări şi cercetări ştiinţifice”, a mai spus dr. Kotzian, care a urat ”viaţă lungă” Institutului „Bucovina” din Rădăuţi.