Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava controlează corectitudinea raportărilor făcute de medicii de familie, referitor la vaccinare, având în vedere situaţia epidemiologică din România, de evoluţie a epidemiei de rujeolă.
Directorul adjunct al DSP, dr. Cătălina Zorescu, a declarat, ieri, că inspectorii sanitari vor controla corelaţia dintre numărul de copii raportaţi ca vaccinaţi şi numărul de doze de vaccin primite, precum şi dintre ritmul de aprovizionare, stocul raportat la cabinet şi numărul de copii raportaţi ca imunizaţi. Un alt indicator îl reprezintă deconturile. Altfel spus, un medic de familie nu poate raporta că a vaccinat într-o lună 100 de copii, dacă stocul de vaccin raportat în luna anterioară a fost de 50 de doze şi nu există o altă aprovizionare efectuată pe luna în curs. De asemenea, în evidenţe nu au cum să figureze acţiuni de vaccinare în perioadele în care un vaccin a lipsit atât din stocurile DSP, cât şi din cele ale medicilor de familie. Scopul controlului este de îndreptare a erorilor, dar şi de prevenire a eventualelor false raportări.
Tot în această perioadă se desfăşoară campania de identificare, după codul numeric personal şi domiciliu, a celor peste 8.000 de copii cu vârsta între 9 luni şi 9 ani care apar ca diferenţă între baza de date prezentată de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi situaţia copiilor înscrişi la medici de familie din judeţ. Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor face repartizarea acestor copii pe toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, iar primăriile, împreună cu medicii de familie, trebuie să verifice care este situaţia acelor copii.
Peste 7.000 de cazuri de rujeolă, aproximativ 30 de decese
Măsurile luate de autorităţile administrative şi sanitare vin pe fondul epidemiei de rujeolă. Până în prezent s-au înregistrat peste 7.000 de cazuri, cu 30 de morţi, în condiţiile în care este vorba despre o boală a cărei apariţie poate fi prevenită prin vaccinare. În ultimii ani, însă, prin concursul mai multor factori – lipsa vaccinului, campanii agresive antivaccinare efectuate de unele organizaţii sau persoane publice, lipsa de informare corectă a părinţilor etc. – rata de vaccinare în România a ajuns la 70 la sută. Pentru o bună protecţie, rata de vaccinare trebuie să fie de 95% sau peste.
Rujeola este o boală cunoscută încă din antichitate, iar natura infecţioasă a acesteia a fost stabilită cu certitudine în urmă cu aproximativ 150 de ani. Abia în 1963 oamenii de ştiinţă au reuşit să obţină, în SUA, un vaccin cu virus viu atenuat. Statisticile arată că în ţările unde vaccinarea antirujeolică nu se practică pe baza unor programe extinse populaţional, această boală determină anual decesul a peste un milion de copii în vârstă de până la 4 ani. Înainte de introducerea vaccinării, rujeola înregistra în România valori ale incidenţei anuale care, pentru cazurile raportate, varia între 800 şi 1.200 cazuri la 10.000 de locuitori, pentru ca după 1967-1970, când programul de vaccinare a fost extins, să scadă la 300-600 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori, iar apoi la 10-110 îmbolnăviri la 10.000 de locuitori. Costurile directe şi indirecte determinate de rujeolă sunt deosebit de ridicate. Costurile pentru realizarea prevenţiei prin vaccinare sunt echivalente cu 1/10 din pierderile cauzate de rujeolă, ceea ce face ca orice stat responsabil să opteze pentru vaccinarea copiilor săi.
