Marea familie a polonezilor din Bucovina s-a întâlnit la Soloneţu Nou

Paştele a fost un moment nu doar de mare sărbătoare pentru polonezii din Bucovina, ci şi prilej de întâlnire, aşa cum se întâmplă de ani buni. Împărţirea cu oul sfinţit este o tradiţie veche de sute de ani, iar anul acesta locul de întâlnire a fost clădirea Dom Polski de la Soloneţu Nou.

Ca în fiecare an, manifestarea a început cu o rugăciune de sfinţire a bucatelor, a oului în special, oficiată de ES Petru Gherghel, episcop de Iaşi. La întâlnirea de luni au participat membrii comunităţilor de polonezi din Suceava, Pleşa, Soloneţu Nou, Poiana Micului, Rădăuţi, Vicşani, Moara, Păltinoasa şi Gura Humorului, dar şi o serie de invitaţi în frunte cu prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, dar şi cu preotul Iosif Păuleţ, decan de Bucovina.

După ceremonialul religios au gustat din bucatele sfinţite toţi invitaţii, iar mai apoi copiii Ansamblului „Solonczanka” au prezentat un program artistic din cântece şi dansuri special pregătite cu această ocazie.

Celor aproape 200 de oameni prezenţi în sala Dom Polski de la Soloneţu Nou le-au adresat câteva cuvinte atât preşedintele Uniunii Polonezilor din România, Ghervazen Longher, cât şi deputatul care reprezintă această etnie în Parlamentul României, Victoria Longher.

Împărţirea cu oul sfinţit este o veche tradiţie care datează în Polonia de secole. Conform tradiţiei, bucatele se sfinţesc în sâmbăta de dinaintea Paştelui, iar nimeni nu mănâncă nimic până la întoarcerea de la slujba de Înviere. Când s-au reunit acasă, capul familiei sau persoana mai în vârstă dă startul servirii mesei, nu înainte ca fiecare să guste din oul sfinţit. În coşul pentru sfinţit găsim ouă frumos decorate simbolizând triumful vieţii asupra morţii. Ouăle, simbol al vieţii şi al reînnoirii naturii, sunt un semn al fertilităţii şi al unei noi vieţi.

Ceremonialul împărţirii cu oul sfinţit este o tradiţie pe care etnicii polonezi au reluat-o în România în 1990, când a putut fi sărbătorită în cadru lărgit şi festiv.