Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Creşterea porcilor de Mangaliţa, o rasă care are tradiţie în România, dar care a fost abandonată aproape total după instaurarea regimului comunist, fiind înlocuită cu rasele comerciale, cu o rată de creştere mult mai rapidă, dar cu o calitate a cărnii mai scăzută, are şanse să câştige mult teren printre crescători după ce a fost inclusă la subvenţii destul de consistente la categoria „creşterea animalelor din rase locale în pericol de abandon”.
Subvenţiile erau prevăzute şi până acum, numai că exista o prevedere aberantă pentru crescători: pentru fiecare porc adult subvenţionat proprietarul trebuia să deţină 50 de ari de teren.
Zeci de memorii
Ioan Buzduga, din Vicovu de Sus, a fost primul crescător autorizat de porci de Mangaliţa din Suceava şi s-a luptat intens timp de doi ani pentru a convinge că nu are nevoie de hectare întregi de teren pentru a creşte porci.
„Pentru fiecare două scroafe îmi trebuia un hectar, o absurditate, porcul era inclus la categoria bubaline (n.r. bivoline). După doi ani de rapoarte şi memorii, cu sprijinul profesorului universitar Valeriu Tabără, am reuşit să dovedim că porcul de Mangaliţa este omnivor şi nu erbivor, deci nu îl scoatem toată ziua la păscut pentru a creşte”, a glumit amar Ioan Buzduga.
El a subliniat că a ajuns să trimită câte 19 memorii odată, la diferite departamente din Ministerul Agriculturii, până când s-a elimninat, în cele din urmă, prevederea legată de cei 50 de ari pentru fiecare porc adult subvenţionat.
Subvenţia prevăzută la porcul de Mangaliţa este de până la 176 de euro pe an, însă acesta este un plafon maxim, care se calculează funcţie de mai mulţi factori şi de efectivele eligibile pentru ajutorul financiar.
Cert este că din acest an crescătorii acestei rase de porc de elită vor primi subvenţii consistente pentru scroafele şi vierii pe care îi cresc.
Subvenţiile facilitează crearea unei baze de reproducţie pentru porcul de Mangaliţa
Ioan Buzduga ne-a declarat că, în afară de el, numai în zona Vicov-Horodnic sunt 8-9 crescători de porci de Mangaliţa care au ajuns la aproape de o sută de femele de reproducţie.
„Deja Suceava a depăşit Clujul ca număr de animale de reproducţie şi sperăm ca, odată cu acordarea subvenţiilor, să ajungem la 400 de scroafe de reproducţie, ca să putem vorbi de crearea unei baze pentru creşterea porcului din această rasă’, a explicat Buzduga.
Porcul de Mangaliţa – carne fragedă, suculentă şi cu un conţinut redus de colesterol
După cum atestă numeroase înscrisuri, porcul de Mangaliţa a fost crescut pe teritoriul României timp de sute de ani, după care a dispărut.
„Rasa a fost crescută în Bucovina austro-ungară, dar, odată cu venirea comuniştilor la putere, s-a căutat să fie mult şi repede, iar aceşti porci au fost eliminaţi. Şi acum românii au rămas cu aceeaşi mentalitate şi vor ca în şase luni porcul să ajungă la 200 de kilograme, fără a ne interesa calitatea cărnii. Consumăm aproape în totalitate doar porci clonaţi, aduşi din vestul Europei, iar efectele asupra sănătăţii le vedem bine după 1990. Din păcate, a fost distrusă în totalitate matca unei rase autohtone de suine, iar noi încercăm să o reînviem”, a declarat crescătorul din Vicovu de Sus.
Porcii de Mangaliţa au o carne fragedă, suculentă şi cu un conţinut redus de colesterol. Această carne este recomandată persoanelor care suferă de boli cardiovasculare sau de diabet şi cărora le este interzis să consume carne din rasele comune de porc. Porcul de Mangaliţa este cunoscut ca un porc de lux, „porcul-somon”, pentru că are un conţinut mare de acizi graşi nesaturaţi de tip omega, asemenea uleiului de măsline sau grăsimii de somon. Toate acestea sunt realităţi incontestabile şi consemnate în numeroase cărţi de specialitate.
Denumirea rasei nu are legătură cu originea, ci este legată de capacitatea porcului de a folosi hrana cât mai grosier, mai ales păşunea.
La originea denumirii rasei se consideră a fi cuvântul de origine slavă "mangala" - "corp în formă de butoi", datorită îngrăşării extreme la care poate ajunge.
De ce era absurdă prevederea legată de terenul agricol
Ioan Buzduga a ţinut să le aducă mulţumiri pentru sprijinul acordat în demersurile pentru accesarea subvenţiilor pentru porcul de Mangaliţa, pe lângă cele adresate lui Valeriu Tabără, şi preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, şi primarului din Vicovu de Sus, Gheorghe Schipor.
Și Silviu Bogdan Pricop, directorul executiv adjunct al Direcţiei Agricole Suceava, i-a sprijinit pe crescători pentru a reuşi să elimine prevederea legată de terenul agricol.
„Este o modificare normală, nu poţi să-i ceri unui crescător de porc să aibă asemenea suprafeţe de teren. La 40 de scroafe trebuiau 20 hectare de teren, foarte mult. Un astfel de crescător poate doar să cumpere furaje, să nu aibă nevoie de teren. Era o măsură de restricţionare şi nicidecum de încurajare”, a explicat Silviu Bogdan Pricop.
