Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice cere Primăriei Rădăuţi o suprafaţă de 1.044 de hectare de teren

Cererea formulată de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” Bucureşti prin care aceasta solicită reconstituirea dreptului de proprietate pe raza municipiului Rădăuţi pentru nu mai puţin de 1.044,0748 hectare de teren ar putea duce la falimentul administraţiei locale din acest oraş.

În primă fază, solicitarea depusă la Comisia Locală de Fond Funciar Rădăuţi a fost respinsă, decizie menţinută şi de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Suceava. În aceste condiţii, reprezentanţii ASAS s-au adresat instanţei de judecată şi speră să primească terenul solicitat.

Nistor Tătar, primarul municipiului Rădăuţi, a menţionat că în situaţia în care Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice va primi o decizie favorabilă cu siguranţă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nu va putea fi pusă în aplicare.

„Primăria Rădăuţi nu are acest teren, iar eu personal nici nu cred că Academia a avut o suprafaţă atât de mare la noi în localitate. Faptul că acel teren ar putea fi pe locul unde acum funcţionează Aşezământul de copii Sf. Ierarh Leontie este exclus, deoarece suprafaţa respectivă a aparţinut Mănăstirii Bogdana, iar după 1990 a fost emis şi titlul de proprietate”, a explicat Nistor Tătar.

Trebuie spus că în situaţia în care va primi terenul solicitat, iar Primăria Rădăuţi nu va avea posibilitatea de a-l oferi, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice s-ar putea îndrepta pentru obţinerea unei anumite sume de bani. Ori, la preţurile actuale, Primăria Rădăuţi ar trebuie să achite o sumă de bani de ordinul zecilor de milioane de euro, ceea ce ar echivala cu falimentul.

Istoria terenului solicitat de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

În noiembrie 2011, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a depus la Primăria Rădăuţi o cerere prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 1.044,0748 hectare de teren, „suprafaţă care a fost deţinută şi exploatată de Staţiunea Experimentală Zootehnică Rădăuţi”. La vremea respectivă, această cerere a fost pur şi simplu ignorată de autorităţile locale, motiv pentru care s-a ajuns în instanţă.

În noiembrie 2014, printr-o decizie a Judecătoriei Rădăuţi, rămasă definitivă pentru că nu a fost atacată la instanţa superioară, magistratul care a analizat dosarul a decis următoarele: „Obligă pe intimata Comisia Locală de Fond Funciar Rădăuţi să soluţioneze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1.044,0748 hectare de teren formulată de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

Istoria acestui teren vine din perioada interbelică. Potrivit documentelor depuse la dosar de reprezentanţii ASAS, existenţa Staţiunii Experimentale de la Rădăuţi datează din 1930, dată la care se afla în subordinea Institutului Naţional Zootehnic. În 1947, după venirea comuniştilor la putere, denumirea se schimbă în Institutul de Cercetări Zootehnice al României. Mai mult, în borderoul proprietăţilor şi exploataţiilor agricole din 1948 aferent comunei Rădăuţi, plasa Rădăuţi, judeţul Rădăuţi, Staţiunea Zootehnică Experimentală Rădăuţi apare înscrisă cu suprafaţa de 1.044,0748 hectare de teren.

După 1990, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” a devenit continuatoare şi unic succesor în drepturi al Institutului Naţional Zootehnic al României, calitate în care a depus şi actuala cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.