Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Preşedintele Organizaţiei Judeţene Suceava a PNL, senatorul Gheorghe Flutur, i-a adresat o interpelare ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Vasile Dîncu, prin care îi solicită acestuia găsirea unor soluţii pentru finalizarea pârtiei de schi de pe Rarău. Gheorghe Flutur a atras atenţia că primăria din Câmpulung Moldovenesc nu are posibilitatea de a atrage noi surse de finanţare pentru continuarea şi finalizarea acestei investiţii. Flutur a mai arătat că, mai mult, în anul 2014, primăria acestui municipiu a fost obligată, în urma unor hotărâri judecătoreşti, să achite constructorilor suma restantă la plăţile din 2012 în valoare de aproape 6,6 milioane de lei.
„Primăria ar fi încercat să continue investiţia din fonduri proprii, dar administraţia locală a mai primit o somaţie la plată şi un titlu executoriu pentru o datorie de aproape 500.000 de euro. Suma reprezintă o rată a unui credit contractat de Consiliul Judeţean Suceava pentru proiectul <Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene>”, a explicat Gheorghe Flutur.
El a arătat că municipiul Câmpulung Moldovenesc a fost declarat staţiune turistică de interes naţional, iar aprobarea proiectului pentru pârtia de schi de pe Rarău a determinat mai mulţi investitori în turism să deschidă în zonă unităţi de cazare şi de alimentaţie publică, pentru care au luat credite, investitori care acum au dificultăţi la rambursarea acestora. Gheorghe Flutur a subliniat că investiţia în pârtia de schi de pe Rarău este de o importanţă majoră pentru judeţul Suceava şi pentru întreaga zonă.
„Pârtia este primordială pentru promovarea zonei, în vederea atragerii de turişti şi investiţii. Finalizarea obiectivului va conduce la crearea de noi locuri de muncă, la creşterea veniturilor la bugetul de stat şi la bugetul local. De asemenea, această investiţie reprezintă o importantă sursă de venituri, atât pentru administraţia locală, cât şi pentru populaţie, industria turismului fiind în momentul de faţă singura perspectivă de dezvoltare a zonei”, a declarat liderul PNL Suceava.
Flutur precizează că pârtia de pe Rarău ar avea ca rezultat creşterea numărului de locuri de muncă
El a mai precizat că cetăţenii din Câmpulung Moldovenesc şi din localităţile învecinate îşi găsesc din ce în ce mai greu locuri de muncă, în condiţiile dispariţiei mineritului, ale închiderii unor întreprinderi mari, cum ar fi fabrica de încălţăminte Montana, în timp ce fabrica de mobilă este în proces de închidere, iar fabrica de lapte Rarăul şi-a restrâns foarte mult activitatea.
„Construcţia pârtiei ar putea duce la investiţii în structuri de cazare şi servicii turistice. Se vor crea locuri de muncă în noile structuri de primire turistică, precum şi în exploatarea directă a pârtiei, respectiv specialişti în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare şi întreţinere, monitori, ghizi, personal salvamont şi de prim ajutor medical. De asemenea, îşi vor putea găsi locuri de muncă şi constructorii, transportatorii de persoane şi de marfă, meşterii populari şi crescătorii de animale”, a precizat preşedintele PNL Suceava.
El i-a transmis ministrului Vasile Dîncu că pentru finalizarea lucrărilor la întreaga investiţie, adică cele două tronsoane ale pârtiei, mai este necesară suma de 12,4 milioane de euro, din care o sumă 5,8 milioane de euro este necesară pentru terminarea lucrărilor la tronsonul I.
„Solicităm identificarea de soluţii de finanţare în vederea finalizării pârtiei. O variantă ar putea fi realizarea parţială a obiectivului de investiţii, respectiv tronsonul I, care este finalizat în proporţie de peste 70% şi care poate funcţiona independent de tronsonul II. Apoi, după darea în folosinţă a primului tronson, veniturile obţinute pot fi folosite pentru continuarea investiţiei la tronsonul II”, a spus Flutur.
Primul tronson al pârtiei de schi de pe Rarău are o lungime de 2,8 kilometri, iar până în momentul de faţă s-au finalizat lucrările la instalaţia de transport cablu cu telegondolă, în timp ce lucrările la profilarea pârtiei, parcare sau pentru montarea tunurilor de zăpadă şi a instalaţiei de iluminat sunt realizate în procente cuprinse între 50 şi 80.
