Google
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
 
sâmbătă, 23 ian 2016 - Anul XXI, nr. 18 (6131)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6639 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1179 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Sfârşitul violenţelor

Baia de sânge din oraşele Bucovinei a fost urmată de arestări masive şi condamnări la închisoare

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

În urmă cu exact 75 de ani, societatea românească a trecut prin momente sângeroase, iar localităţile aflate acum în judeţul Suceava nu au fost ocolite de violenţe. Se întâmpla în zilele de 21, 22 şi 23 ianuarie 1941, iar evenimentele de atunci au influenţat inclusiv istoria României, care după numai câteva luni intra în război alături de Germania Nazistă invadând URSS. Rebeliunea legionară, aşa cum sunt denumite violenţele de acum 75 de ani, a avut episoade în Suceava, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, iar la final s-au consemnat morţi, persoane arestate, dar şi o nouă ordine impusă de câştigătorul disputei, mareşalul Ion Antonescu. Timp de trei zile, Monitorul de Suceava vă prezintă cum s-au derulat conflictele, în ordine cronologică, unele dintre ele cu arme de foc, iar în acest periplu în istorie sprijinul vine din partea lectorului universitar doctor Radu Florian Bruja de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, cu informaţii adunate din arhive după o muncă intensă.

 

Ultima zi a rebeliunii legionare din 1941, din 23 ianuarie, a fost şi cea mai dramatică. A fost ziua în care s-au tranşat lucrurile, iar consecinţele au fost grave. După două zile relativ liniştite, rebeliunea a izbucnit violent şi în judeţul Rădăuţi. În zorii zilei de 23 ianuarie, în jur de 2.000 de legionari s-au apropiat de oraş dinspre Dorneşti, respectiv Marginea.

„Gărzile militare de la barierele oraşului au somat grupurile de legionari să se retragă, însă fără succes. În urma schimburilor de focuri care au urmat, legionarii s-au împrăştiat, dar, ulterior, au reapărut în grupuri izolate în centrul oraşului. Organizaţi în coloane, în jur de 2.000-3.000 de oameni au atacat sediile principalelor instituţii din oraş, fiind vizate din nou: Prefectura, Poşta, Oficiul Telefoanelor, într-o dispută deosebit de intensă. Alţii au devastat magazinele evreilor, omorând şi maltratând câţiva etnici evrei. În urma unor brutale schimburi de focuri, legionarii s-au dispersat câteva momente, pentru a reveni şi mai decişi, în centrul oraşului. În jurul orei 11.30, conducătorii rebelilor au aflat situaţia din ţară şi s-au retras spre sediul legionar, unde au depus armele. Scurtă, dar extrem de violentă, rebeliunea din oraşul Rădăuţi a lăsat în urmă şase morţi şi patru răniţi din partea legionarilor, dar şi trei evrei morţi, 12 grav răniţi şi alţi 23 răniţi uşor. În timpul luptelor au fost vandalizate magazinele lui Moses Lowenkopf şi Moses Kornbluth, de unde s-au sustras mărfuri în valoare de 272.000 lei şi în greutate de 330 kg! Între jafurile înregistrate se numără şi devastarea hotelului lui Rudisch Solomon, furându-se din societăţile comerciale evreieşti produse şi articole de încălţăminte, îmbrăcăminte, marochinărie, unelte agricole etc. Ca şi la Câmpulung sau la Suceava, şi la Rădăuţi elevii Liceului <Hurmuzachi> au participat la rebeliune, dintre ei Virgil Popovici şi Artur Ciornei fiind arestaţi”, a arătat lectorul universitar doctor Radu Florian Bruja.

 

La Siret lucrurile nu au degenerat aşa cum s-a întâmplat la Rădăuţi

Şi în oraşul Siret, legionarii au ocupat în dimineaţa zilei de 23 ianuarie sediul Poliţiei, dezarmând gardienii publici, dar aici lucrurile nu au degenerat. La 23 ianuarie, grupuri de legionari din Siret a plecat la Rădăuţi şi au luat parte la evenimentele de acolo.

„În Plasa Ştefan Vodă (Suceviţa) s-au devastat casele evreieşti şi locatarii acestora au fost alungaţi. Moşia Margosches din Măneuţi a fost ocupată, iar recolta rechiziţionată. Primarul din Dorneşti a confiscat aparatele de radio de la evreii din comună şi sinagoga a fost închisă. La Voivodeasa, notarul comunei a instigat populaţia să iasă la rebeliune. La Falcău au fost dezarmaţi gardienii de la Fabrica de cherestea. Directorul secţiei Brădet a Hergheliei Rădăuţi a luat parte alături de angajaţii săi la evenimente. Au existat şi cazuri când autorităţile s-au opus cu succes legionarilor, astfel încât în localităţile respective a fost linişte. Un exemplu, primarul comunei Volovăţ, Gavril Băleanu, a refuzat să execute ordinele legionare şi nu a dezarmat Postul de Jandarmi din localitate”, a menţionat cadrul universitar sucevean.

Deşi în judeţele Bucovinei, rebeliunea legionară a atins paroxismul la 23 ianuarie, aceste evenimente nu puteau ieşi din cadrul celor petrecute în ţară. Încă de la 5.00 dimineaţa, Horia Sima capitulase printr-un „Ordin către toţi legionarii”. Ordinul era completat cu un altul care cerea autorităţilor să ocupe „cu gărzi puternice toate oficiile poştale, telegrafice şi gările”; în caz de rezistenţă se putea trage în opozanţi.

 

După revoltă a urmat actul de supunere: predarea armelor

În ziua de 23 ianuarie, în jurul amiezii, echipele legionare din judeţele Bucovinei au început să predea armele. La ora 12.00, în Câmpulung, şeful legionar Matei Hojbotă a început negocierile, asigurându-se că nu vor urma represalii.

„În urma unui comunicat s-a format o delegaţie de 20 de ofiţeri condusă de lt. col. Gheorghiu, care a preluat instituţiile deţinute de legionari. Acest transfer s-a făcut prin intermediul armatei germane, în jurul orei 22.00, căpitanul Heeze predând lt. col. Hănuş sediul Prefecturii judeţene. Wehrmacht-ul era într-o situaţie favorabilă fiindcă se bucura de încrederea ambelor tabere. Astfel a putut media conflictul, fără să lupte efectiv, şi şi-a impus punctul de vedere, fără pierderi. Liderul local al Mişcării Legionare, primar al oraşului Câmpulung, Saghin Lazăr, a lansat un mesaj autorităţilor, prin care înfiera actele petrecute în timpul rebeliunii. În ciuda acestor înţelegeri, autorităţile române conduse de generalul Ion Antonescu au operat zeci de arestări pe cuprinsul ţării, de aceste acţiuni nescăpând nici legionarii bucovineni. De altfel, Ion Antonescu a anunţat încă din 24 ianuarie că celor ce nu se vor preda, găsiţi vinovaţi de participare la evenimente, li se va aplica „pedeapsa legionară” (aceasta era sinuciderea). Au fost arestaţi 5.283 de legionari în provincie, mulţi din aceştia fiind eliberaţi ulterior. Pedepsele anunţate de Antonescu au fost drastice: condamnări între 10-15 ani, şi chiar condamnare pe viaţă, în condiţii de detenţie grea. În realitate, numai capii legionari au primit condamnări mari”, a explicat lectorul universitar doctor Radu Florian Bruja.

 

Arestări şi condamnări pe bandă rulantă

Eşecul rebeliunii în Bucovina este explicat de prăbuşirea Mişcării din întreaga ţară. Germania şi-a retras sprijinul acordat iniţial, alegând „cartea” generalului Antonescu. Misiunea militară germană din România nu a intervenit de la început în evenimente, aşteptând decizia Berlinului. Şeful Misiunii militare germane la Bucureşti, generalul Hansen, a mediat predarea legionarilor obţinând de la Antonescu imunitatea celor care s-au predat. Pentru evitarea vărsării de sânge, generalul Antonescu a primit medierea germană dar, după liniştirea evenimentelor în ţară, stăpân pe situaţie, a operat arestări masive din rândul participanţilor la rebeliune.

Cât despre consecinţele acţiunilor din Bucovina, lectorul universitar doctor Radu Florian Bruja le-a explicat pas cu pas.

„Participanţii la rebeliune din judeţele Bucovinei au fost arestaţi şi deferiţi Tribunalului Militar al Corpului 4 Armată din Iaşi. Printre sentinţele date gardiştilor suceveni amintim: avocatul Ştefan Antonovici, condamnat la 2 ani închisoare corecţională şi un an interdicţie corecţională pentru <rebeliune contra autorităţii>; Alfred Dormer, condamnat la 3 ani închisoare pentru <crimă şi injurii> aduse conducătorului statului; Nicolae Zvirid, 2 ani închisoare corecţională şi unul de interdicţie corecţională pentru <rebeliune contra autorităţii>. Şi un elev, Virgil Curiş, a fost condamnat la 3 ani de închisoare corecţională <pentru rebeliune contra autorităţii>, plus 6 luni închisoare corecţională pentru <port ilegal de armă>. A fost arestat şi prefectul judeţului, Cristofor Rusu, considerat între şefii rebeliunii. Vasile Cârdei a participat la îngrijirea răniţilor din Rădăuţi, aduşi în localul gării oraşului. Aici a fost găsit de militari, arestat şi înaintat Parchetului Militar Iaşi pentru <participare la rebeliune>. Alţi legionari au fost arestaţi la mult timp după rebeliune. Este cazuri tinerilor V. Turtureanu şi Dumitru Oniga, membri ai Frăţiilor de Cruce din Suceava, participanţi la evenimentele din ianuarie 1941, dar arestaţi şi condamnaţi abia în aprilie 1942. Şi Blănaru-Flamură a avut de suferit de pe urma Siguranţei antonesciene, fiind anchetat la Bucureşti în 1942 pentru participarea la rebeliune”, sunt consecinţele rebeliunii de la Suceava aşa cum au fost documentate din arhive de către lectorul universitar doctor Radu Florian Bruja.

 

Populaţia, dezamăgită de Mişcarea Legionară

În judeţul Rădăuţi au fost arestaţi şi înaintaţi aceluiaşi Tribunal Militar din Iaşi 28 de legionari, între care şi preotul Dionisie Preda, profesorul Traian Mihalaş, învăţătorul I. Balajan, comercianţii Filip Jurovschi şi Constantin Cazacu, muncitorii Ilie Ţurcan şi Procopie Negru, agricultorii Aurel Voronin şi I. Ungureanu pentru infracţiuni asemănătoare, respectiv „participare la rebeliune” şi „rebeliune contra autorităţii”.

La Câmpulung au fost deferiţi justiţiei militare Dumitru Hojbotă, Nicu Mălinaş, Ion Bucur sau dr. Solomonescu.

„La procesul de la Iaşi în cazul legionarilor participanţi la evenimente în Bucovina a fost chemat şi Ion Zelea Codreanu. Acesta trebuia să ceară legionarilor bucovineni, în frunte cu Matei Hojbotă, să se dezică de Horia Sima, dar el l-a declarat şi pe Ion Antonescu drept <duşman al Legiunii>. Este cunoscută participarea clerului la rebeliune, unii preoţi atacând, în gazetele bisericii, mitropoliţii; un astfel de caz a fost înregistrat la Suceava. Din Mitropolia Bucovinei au fost implicaţi în evenimente doar trei preoţi, puţini faţă de alte Mitropolii (39 la Mitropolia Ugro Vlahiei, 23 la Mitropolia Moldovei). Mitropolitul Bucovinei, tolerând situaţia din eparhia sa, şi-a prezentat demisia după 23 ianuarie”, a arătat lectorul universitar doctor Radu Florian Bruja.

„Atât în ţară, cât şi în Bucovina marea masă de manevră participantă la evenimentele din 21-23 ianuarie a fost crunt dezamăgită de rezultatul final al conflictului. Revolta s-a transformat într-o baie de sânge pentru supravieţuire în care mulţi participanţi s-au dovedit huligani, departe de idealul reformist care a străbătut mişcarea în anii ’30. Un raport din februarie al Legiunii de Jandarmi din Rădăuţi menţiona dezamăgirea populaţiei faţă de Mişcarea Legionară, învinovăţită pentru declanşarea evenimentelor din ianuarie. Participarea Bucovinei la acest eveniment poate fi înţeleasă numai prin racordarea ei la evenimentele din întreaga ţară, în ale cărei tipare s-a încadrat. Cu toate acestea, judeţele Bucovinei nu s-au aflat printre principalele centre ale rebeliunii legionare din 1941. Respectând proporţiile, în Bucovina s-au reflectat fidel aceste procente. Într-un material, amplu, intitulat <Contribuţia Jandarmeriei la înăbuşirea Rebeliunii>, evenimentele din Bucovina erau trecute ca deosebit de grave, alături de cele din Banat, Valea Prahovei şi Braşov”, sunt concluziile cadrului universitar sucevean despre evenimentele de acum 75 de ani.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Baia de sânge din oraşele Bucovinei a fost urmată de arestări masive şi condamnări la închisoare.
 Vizualizări articol: 4045 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 8 voturi
Baia de sânge din oraşele Bucovinei a fost urmată de arestări masive şi condamnări la închisoare5.058

Iulius Mall Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Tășcuțe cu portocale Sunt clătite cu multă, multă umplutură, aromate, delicate, care mai și arată bine pe orice masă festivă.Avem nevoie de:6 foi de clătită obișnuite ( din 2 ouă, lapte și făină), 250g cremă de brânză sau brânză de vacă cu... Citeşte