Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Agricultura din Suceava a intrat, de câţiva ani de zile, într-un proces de comasare care pare a fi abia la început, dar care se resimte în mai toate comunele din judeţ. Marii cultivatori din judeţul Suceava sunt de ordinul zecilor, iar câţiva dintre ei au atins ori au depăşit deja o mie de hectare de teren lucrate. O parte dintre societăţile înregistrate ca ferme cu profil vegetal au capital străin, iar acestea lucrează câteva mii de hectare bune în judeţul Suceava, o cifră exactă neexistând în statisticile oficiale. De altfel, datele privind suprafaţele deţinute de marii fermieri se schimbă foarte repede, după cum am constatat, comparând datele Direcţiei Agricole şi cele prezentate la zi de fermieri.
Suprafeţele lucrate comasat cresc pentru că pământul din extravilanul localităţilor este încă ieftin pentru cei care vor să investească în agricultură, chiar dacă în unele localităţi preţul pe ar s-a dublat în doi-trei ani de zile.
Peste 1.300 de hectare din zona Fălticeni, lucrate de doi nemţi
Din datele contabilizate anul trecut de Direcţia Agricolă Suceava a rezultat că pe raza judeţului Suceava erau înregistrate oficial 43 de ferme cu profil vegetal, care lucrau teren agricol. De la câteva zeci de hectare, şi până la aproape 2.000 de hectare, în cazul unei societăţi cu sediul în Bălcăuţi. Cei mai mari cultivatori de teren sunt în zona Siret, după care urmează societăţi din zona Fălticeni.
Referitor la societăţile conduse de persoane de altă naţionalitate, lista este una destul de consistentă. O societate mare, condusă de doi nemţi, lucrează deja peste 1.300 de hectare, teren cumpărat sau arendat, în mai multe comune din zona Fălticeni. Despre cei doi nemţi se poate spune că au revoluţionat agricultura din zona Fălticeni, atât datorită utilajelor, cât şi a culturilor introduse, e drept în folosul lor. Aceştia au început în anul 2009, cu 300 de hectare de teren, în comuna Fântâna Mare, şi s-au extins de la an la an. O realitate indiscutabilă este că au profitat din plin de faptul că mulţi localnici din zonă nu-şi mai lucrau terenurile şi au cumpărat pământ cu bani puţini.
Terenuri agricole cumpărate pentru plantarea de plop energetic
Alţi străini mai lucrează suprafeţe mari în comuna Muşeniţa, la Siret, la Grăniceşti, şi în zona limitrofă a municipiului Suceava (Natanael). În această afacere au intrat relativ recent şi austriecii de la Egger, care sunt dispuşi să cumpere cât mai mult teren agricol, pe care plantează plopi energetici. Legislaţia din România permite plantarea de copaci din această categorie pe terenuri agricole, care rămân cu acelaşi statut, deşi efectele acestei culturi asupra pământului sunt discutabile. Conform unei situaţii operative a Direcţiei Agricole de anul trecut, peste 500 de hectare de teren din zona Siret erau deja plantate cu plop energetic, însă cu siguranţă suprafaţa va creşte foarte mult, chiar din prima parte a acestui an.
După cum am amintit, cea mai mare suprafaţă de teren la nivel de judeţ este lucrată de o firmă cu sediul în Bălcăuţi, peste 1.700 de hectare. Suprafeţe mari de teren mai sunt lucrate comasat la Moara, la Bălcăuţi – Negostina, la Siret, la Dorneşti, la Drăguşeni, la Horodniceni sau la Rădăuţi.
Fermierii care cumpără pământ în jurul parcelelor lor şi lucrează comasat, din ce în ce mai mulţi
În afara acestor fermieri mari se mai găsesc cei medii, oameni care şi-au achiziţionat utilaje şi lucrează cel puţin 10-20 de hectare de teren, în localităţile în care stau. Sunt în general oameni tineri care au achiziţionat parcele în jurul celor pe care le aveau în proprietate şi lucrează comasat, trecând de la agricultura „de după-amiază” la agricultură ca mijloc principal de subzistenţă.
Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava, a dat ca exemplu oraşul Liteni, unde locuieşte şi practică şi el agricultura, pe 40 de hectare de teren.
„Avem deja în localitate 8-9 cultivatori care lucrează de la 20 până la 200 de hectare de teren. Sunt parcele din Liteni unde acum câţiva ani abia se lucra jumătate din teren, iar acum totul este arat”, a explicat Vasile Costan.
Fermieri mai mulţi, preţ mai bun la terenuri
Efectul imediat al interesului pentru pământ este că un teren extravilan care acum câţiva ani se vindea cu 100 de lei arul se vinde acum cu 200 de lei arul, cu toate cheltuielile de vânzare-cumpărare suportate de cumpărător.
„Numărul fermierilor va creşte de la an la an, iar proprietarii încep să conştientizeze, încet-încet, că pământul are valoare şi nu trebuie vândut pe nimic”, a explicat Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava. Din punctul său de vedere, subvenţiile pe suprafaţă, acordate după ce România a aderat la Uniunea Europeană, au adus un dublu efect benefic: pe lângă ajutorul financiar, cultivatorii s-au văzut obligaţi să lucreze pământul, condiţie pe care şi-au asumat-o atunci când au solicitat subvenţii.
