Armenii din Suceava sărbătoresc astăzi Crăciunul şi Boboteaza

Moment de mare sărbătoare pentru cele 66 de familii mixte în care trăiesc armenii din Suceava. Astăzi, membrii acestei mici dar inimoase comunităţi din oraş serbează Naşterea Domnului, Crăciunul cum este cunoscut popular, dar şi Boboteaza.

Aseară, în Ajunul Crăciunului, reprezentanţii acestei comunităţi s-au întâlnit la Biserica Sf. Cruce de lângă Autogara Suceava, unde au participat la o Liturghie oficiată de preotul Azad Mandalian.

Potrivit tradiţiei, armenii au postit ultima săptămână înainte de Crăciun, iar aseară, la finalul Liturghiei, credincioşii au fost împărtăşiţi cu azimă. Tot la finalul slujbei s-a rostit şi tradiţionalul „Hristos s-a născut şi s-a arătat”, aşa cum se obişnuieşte de aproape 2.000 de ani. Puţinii copii din comunitatea armeană au primit şi cadouri de sub bradul pregătit în incinta primitoarei Biserici Sf. Cruce.

Astăzi va fi oficiată o nouă Liturghie, ocazie cu care va fi sfinţită apa şi apoi credincioşii armeni o vor putea lua acasă.

„Cu ocazia acestor sărbători extrem de importante doresc să transmit sănătate tuturor armenilor, sărbători fericite şi ca o dorinţă personală aş dori menţinerea sau chiar creşterea numărului membrilor comunităţii”, a arătat preotul Azad Mandalian.

Armenii sărbătoresc Crăciunul şi Boboteaza la o dată fixă, pe 6 ianuarie, păstrând astfel tradiţiile iniţiale ale creştinismului. Data sărbătorii Naşterii Domnului a fost modificată în Imperiul Roman, după acceptarea creştinismului printre religiile imperiului de către împăratul Constantin. Crăciunul a fost celebrat astfel odată cu ultima zi a sărbătorii păgâne a Saturnaliilor, adică pe 25 decembrie, care semnifica lupta şi, în cele din urmă, izbânda luminii împotriva întunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra răului. Această modificare a fost acceptată în mod oficial de bisericile creştine la Sinodul de la Calcedon din anul 451.

La acea dată, Armenia era în război cu perşii, iar reprezentanţii Bisericii armene nu au participat la acel sinod, motiv pentru care nu şi-a însuşit hotărârile, astfel încât armenii ortodocşi continuă să sărbătorească Naşterea Domnului potrivit tradiţiei primelor secole de creştinism, potrivit căreia Iisus a fost botezat după treizeci şi trei de ani, în aceeaşi zi în care s-a născut, anume pe 6 ianuarie.