Producţii dezastruoase la culturile agricole, în cel mai prost an din istoria recentă

Seceta cruntă din acest an îşi arată efectele dezastruoase la mai toate culturile agricole recoltate de pe raza judeţului Suceava, în cele mai multe cazuri producţiile obţinute fiind la jumătate faţă de cele estimate, adică ce s-a obţinut în medie în ultimii ani. Oameni care fac agricultură intensivă de 20-25 de ani spun la unison că niciodată nu au mai avut producţii atât de slabe ca în 2015, un an pe care speră să-l uite cât mai repede.

Producţiile la principalele trei culturi din judeţ

Din datele centralizate de Direcţia Agricolă Suceava rezultă că producţia de grâu din acest an a fost de 2.200 de kilograme la hectar. Prin comparaţie, în 2014, la cultura grâului de toamnă în judeţ s-a înregistrat o producţie de 3.314 kilograme la hectar, aşadar cu peste 1.000 de kilograme în plus. De altfel, în ultimii zece ani, niciodată nu s-a înregistrat o producţie sub 2.600 kilograme la hectar. Totuşi, dintre culturile importante care se cultivă în judeţ, la grâu s-a înregistrat răul cel mai mic. Asta pentru că grâul a fost cultivat din toamna lui 2014 şi a avut parte, în prima perioadă de creştere, de umiditate.

La cultura cartofului, după centralizarea a aproximativ 75% din suprafaţa ce trebuie recoltată, rezultă o producţie de puţin peste 7 tone de cartof la hectar, faţă de 15 tone la hectar, o producţie medie a ultimilor ani.

În ceea ce priveşte porumbul, din datele adunate până acum de Direcţia Agricolă Suceava rezultă o producţie de 2.163 kilograme boabe la hectar, faţă de peste 3.500 kilograme la hectar, producţia medie estimată.

Vasile Costan, directorul Direcţiei Agricole Suceava, a declarat:

„Seceta şi-a pus amprenta decisiv asupra producţiilor agricole, inclusiv la producătorii mari, care au aplicat tehnologie, au făcut eforturi, însă nu au putut salva mare lucru”.

Anul celor mai mici producţii şi al pierderilor

Chiar dacă în unele zone ale judeţului a plouat mai mult (zona Rădăuţi-Siret de exemplu), cantităţile de precipitaţii au fost tot departe de necesar. Marii cultivatori de teren abia au reuşit să obţină o producţie care în alţi ani era una medie pentru cei care fac agricultură pe suprafeţe mici.

Ilie Homeniuc, a cărui societate cultivă cea mai mare suprafaţă de teren din judeţ, în zona Bălcăuţi-Siret, a radiografiat situaţia:

“La cartof am obţinut 15-16 tone la hectar, undeva la 50-60% din producţia pe care o obţineam în mod normal. La porumb sunt pierderi de 40%, iar la soia de 60%. Nu am avut niciodată producţii mai mici ca în acest an”.

Mihai Flutur, un alt fermier important care lucrează teren în zona Iţcani-Mitocu Dragomirnei, foarte afectată de secetă, s-a împăcat şi el cu gândul că 2015 a fost anul pierderilor.

„Este un adevărat dezastru, la cartof nu avem nici cantitate şi nici calitate, nu avem ce vinde. Cât despre porumb, am preferat să-l toc direct pe ogor, pentru furaje la animale, nu s-a meritat să îl recoltez. Este cel mai prost an din cei 25 de când fac agricultură”, a fost tranşant Mihai Flutur. Şi în privinţa cartofului au fost agricultori care nu au mai intrat pe ogor cu maşinile de recoltat, ci au preferat să-l strângă cu forţă de muncă, în ideea de a nu mai cheltui sume importante.

Cu cât se vând culturile agricole

În privinţa preţurilor, grâul se vinde cu 0,80 de lei kilogramul, cartoful cu 0,80-1 leu per kilogram, în timp ce la porumb cultivatorii nu obţin mai mult de 0,55-0,60 de lei la kilogram.

Marea problemă din acest an nu este legată însă de preţ, ci de faptul că agricultorii nu prea au ce vinde.