Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Legalitatea închirierii pajiştilor din comuna Stulpicani este verificată de Corpul de control al Prefecturii Suceava, în urma scandalului iscat între administraţia locală şi crescătorii de animale. Prefectul de Suceava, Constantin Harasim, subprefectul Atanasă Nistor şi şeful Corpului de control, Gheorghe Cotin, au avut, ieri, mai multe discuţii cu primarul comunei, Vasile Ostanschi, şi câţiva reprezentanţi ai crescătorilor de animale care au ajuns în situaţia de a nu mai avea unde să-şi ducă vacile la păşune. În urma discuţiilor, prefectul a stabilit ca Gheorghe Cotin să meargă la Stulpicani pentru a sta de vorbă şi cu ceilalţi crescători de animale şi pentru a verifica, încă o dată, modul în care s-au organizat licitaţiile şi s-au încheiat contractele de închiriere.
”Verificăm dacă animalele sunt înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, dacă preţul de pornire a licitaţiei şi de închiriere au fost stabilite în mod corect şi dacă s-au respectat toate procedurile. Nu putem propune o soluţie care nu este legală”, a declarat subprefectul Atanasă Nistor.
Prefectul Harasim a anunţat, încă de la începutul acestei săptămâni, că instituţia pe care o reprezintă va ataca în instanţa de contencios administrativ două hotărâri ale Consiliului Local Stulpicani, adoptate în ianuarie şi februarie a.c., asta după ce deliberativul local din Stulpicani a refuzat solicitarea Prefecturii de a le revoca pentru că au fost adoptate cu încălcarea legii. Prin HCL nr.5 din 30 ianuarie a.c., CL Stulpicani a stabilit că la licitaţia pentru închirierea păşunilor se pot prezenta doar crescători de animale din comună şi a nu a respectat prevederile legale referitoare la proiectul de amenajament pastoral, ceea ce contravine OUG nr.34/2013.
A doua HCL, nr. 11 din 27 februarie a.c., limitează accesul la licitaţie tot doar la crescătorii din comună, actul administrativ a fost adoptat fără a avea aprobat amenajamentul pastoral, iar preţul nu a fost calculat raportat la prevederile HG nr.78/2015. Acest act normativ precizează că preţul se stabileşte ca diferenţă dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale şi valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv investiţii/ materiale şi lucrări anuale prevăzute în acesta. Valoarea ierbii disponibile reprezintă produsul dintre producţia anuală de iarbă şi preţul mediu al ierbii, stabilit prin hotărâre a Consiliului Judeţean.
Țăranii cu una, două vaci neînscrişi într-o asociaţie sunt cei mai loviţi
Problemele pe care le au cele mai multe Consilii locale sunt din cauza producţiei anuale de iarbă disponibilă, în condiţiile în care aceasta nu a fost declarată în anii anteriori la Direcţia Agricolă sau a fost declarată în mod eronat. Asta duce la situaţia în care, făcând diferenţa între valoarea anterioară şi costuri, să se ajungă la preţuri de pornire a licitaţiei pe minus.
Prevederile legislative avantajează fermierii care au un număr mai mare de animale şi asociaţiile de crescători, cei care sunt direct interesaţi şi de obţinerea subvenţiilor de la APIA. În cazul păşunilor montane, acestea au fost anul trecut de 400 de euro/ha, în timp ce în zona de şes s-au plătit 140 de euro la hectar. Pentru a obţine aceşti bani, crescătorii de animale trebuie să respecte anumite condiţii, prin care şi obligativitatea de a efectua lucrări de îngrijire a pajiştilor şi de a respecta o anumită încărcătură de animale pe suprafaţă. Pentru uşurarea calculelor, se foloseşte Unitatea de Vită Mare (UMV) şi se utilizează o serie de coeficienţi. De exemplu, un fermier care deţine 10 hectare poate realiza păşunatul cu maxim 1 UVM/ha. Asta înseamnă 10 bovine mai mari de doi ani sau 17 bovine cu vârsta cuprinsă între şase luni şi doi ani sau 67 ovine sau caprine etc. La nivelul întregului judeţ, sunt înregistrate 171.462 bovine, 254.025 ovine şi 28.000 de capre. Prin transformarea numărului de oi şi capre în UVM (1 UVM egal 1 bovină sau 6,5 oi/capre) rezultă 214.849,69 UMV, pentru care există un disponibil de 90.512 ha de păşune şi 73.898 ha fâneaţă. Deci suprafaţa totală, de 164.410 ha, disponibilă pentru păşunat în judeţ este oricum insuficientă pentru toate vacile, oile şi caprele deţinute de suceveni, dacă toţi vor să-şi ducă animalele la păşune şi dacă se respectă întocmai legislaţia. Cei mai afectaţi sunt ţăranii cu una, două vaci în gospodării de subzistenţă, care nu vor avea multe şanse la licitaţii în faţa marilor crescători sau a asociaţiilor de crescători de animale. Pe de o parte, trebuie respectat raportul de încărcare a păşunii cu un anumit număr de animale pentru a se putea încasa subvenţiile, iar pe de altă parte marii fermieri şi asociaţiile au capacitatea de a efectua cu costuri mai mici lucrările de întreţinere impuse de legislaţie, astfel că activitatea creşte în rentabilitate.
