Verdictul în dosarul „Şpagă în Vama Siret” a fost amânat cu două săptămâni

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunţat ieri că amână până pe 17 martie verdictul din dosarul „Şpagă în Vama Siret”. Ultimul termen de judecată s-a derulat pe 19 februarie, dată la care cei mai mulţi dintre avocaţi au luat cuvântul şi au depus şi concluzii scrise susţinând nevinovăţia clienţilor pe care-i reprezintă. Potrivit celui mai rău scenariu preconizat de cei 66 de vameşi şi poliţişti de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Siret, magistraţii de la instanţa supremă ar urma să respingă toate apelurile, iar soluţia dată de Curtea de Apel Suceava să rămână în picioare.

Instanţa suceveană a decis să-i condamne cu suspendare sau cu suspendare sub supraveghere pe toţi cei 66 de inculpaţi din dosar. Cele mai mici pedepse le-au primit cei patru lucrători vamali, câte cinci luni cu suspendare, în timp ce pedepsele pentru poliţiştii de frontieră au fost până la trei ani, la care se mai adaugă şi perioadele de încercare.

Dacă inculpaţii şi avocaţii acestora au mers pe achitare sau pedepse fără privare de libertate, procurorul din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a cerut majorarea pedepselor şi executarea acestora în regim de penitenciar.

Prin rechizitoriul de trimitere în judecată, cei 66 de vameşi şi poliţişti de frontieră care lucrau în PTF Siret au fost acuzaţi de luare de mită, dare de mită în formă continuată şi constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracţional organizat. La Curtea de Apel Suceava au rămas în picioare şi s-au dat condamnări doar pentru dare şi luare de mită, în timp ce pentru constituire de grup infracţional organizat s-a considerat că nu sunt probe suficiente şi s-a dat achitare.

Potrivit actului de sesizare a instanţei întocmit de procurorii structurii centrale a DNA, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, cei 62 de poliţişti de frontieră de la PTF Siret au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de 3.643.513 lei (n.a. – circa 900.000 de euro) şi alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul la frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă.

Totuşi, trebuie spus că prin decizia pronunţată de Curtea de Apel Suceava, prejudiciile reţinute în sarcina fiecărui inculpat au fost reduse drastic, de la ordinul câtorva zeci de mii de lei de persoană, la câteva mii de lei pentru fiecare dintre persoanele judecate în dosar, astfel încât prejudiciul total este cu mult mai mic decât cel estimat iniţial.