Google
Arcadia CMB
Arcadia CMB
Arcadia CMB
 
luni, 9 feb 2015 - Anul XX, nr. 31 (5843)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   2 imagini |   ø fişiere video

Ipoteze cutremurătoare

Procurori şi judecători, complici în dosarele cu “probe fabricate” incriminate de DNA?

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

În cazul şefului Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI), comisarul-şef Cristian Macsim, şi al celor trei poliţişti de la Secţia Gălăneşti, Marius Ciotău, Ilie Pîrghie şi Constantin Chichiriţă, anchetatorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie susţin că aceştia ar fi fabricat probe în două dosare penale: 2701/P/2013 şi 5269/P/2013. În aceste dosare au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi mai mulţi indivizi acuzaţi în principal de furt.

 

Arestaţi "în baza unor probe mincinoase ori acte false"?

Procurorii anticorupţie susţin că poliţiştii care s-au ocupat de aceste dosare “au prefabricat probe de natură a induce în eroare organele judiciare, în scopul cercetării abuzive a numiţilor Ciotău Gheorghe Ion şi Ungureanu George Romică, cu privire la fapte de furt calificat şi alte fapte sesizate iniţial ca fiind comise de AN (autori necunoscuţi)”.

Cei doi inculpaţi, Ciotău şi Ungureanu, erau informatorii unui ofiţer SIPI, “ofiţerul Florin” care, potrivit scenariului conturat de procurorii DNA, i-ar fi adus la cunoştinţă şefului său direct, Cristian Macsim, presupusele abuzuri ale poliţiştilor Secţiei Gălăneşti, abuzuri pe care comisarul-şef le-ar fi ignorat însă, protejându-i astfel pe “infractorii în uniformă”.

Motivul răzbunării acestora din urmă, înţelegem tot din comunicatele de la DNA, ar fi acela de a-i trimite pe cei doi inculpaţi (Ciotău şi Ungureanu) la închisoare, pentru ca poliţiştii să-şi poată continua nestingheriţi ilegalităţile. Cei doi inculpaţi îşi informau ofiţerul racolator despre abuzurile poliţiştilor, despre implicărilor lor în activităţi de contrabandă, iar lucrătorii Secţiei Gălăneşti ar fi aflat de colaborarea acestora cu ofiţerul SIPI în timp ce transcriau convorbirile telefonice interceptate între mai mulţi suspecţi în cel de-al doilea dosar în care se investigau zeci de furturi.

Atunci, susţin cei de la DNA Suceava, poliţiştii de la Gălăneşti, “în baza unor probe mincinoase ori acte false, au obţinut arestarea preventivă a celor două persoane, în scopul de a stopa colaborarea cu cadre ale structurilor de informaţii”. Iar pentru a le ieşi acest plan diabolic, poliţiştii respectivi, mai susţineau procurorii anticorupţie, “au întrebuinţat promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva unor persoane cercetate, pentru a le determina să dea declaraţii ori să dea declaraţii mincinoase, în cauzele respective”.

Acuzaţii extrem de grave, pentru care toţi cei puşi sub învinuire ar trebui să înfunde puşcăriile multă vreme de acum încolo, dacă s-ar dovedi adevărate.

 

Un prim semn de întrebare: acuzaţii grave, nici un arestat

Aşa cum vă arătam în ediţiile trecute ale Monitorului de Suceava, mari semne de întrebare au apărut în privinţa acestui scenariu conturat de procurorii DNA în momentul în care nici unul dintre poliţiştii acuzaţi nu a ajuns după gratii, judecătorii considerând că nu sunt probe suficiente. Doar denunţuri, în principal ale celor doi informatori, şi mărturiile ofiţerului SIPI care i-a racolat.

Comisarul-şef Cristian Macsim a fost reţinut 24 de ore, iar a doua zi (23 decembrie 2014) a fost dus în faţa instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă. Propunerea a fost respinsă, iar şeful SIPI a fost eliberat de îndată, fără nici o altă măsură preventivă. Procurorii DNA au făcut contestaţie la Curtea de Apel Suceava, însă nici aici acuzaţiile lor nu au ţinut în faţa judecătorilor, a căror motivare aruncă îndoieli serioase asupra probatoriului acestui dosar. Iată câteva pasaje elocvente:  “Arestarea trebuie să se bazeze pe fapte, care consolidează cel puţin suspiciunea că o infracţiune a fost comisă şi că cel deţinut are o legătură suficientă cu săvârşirea ei (…) este periculos, ca şi precedent judiciar, a susţine o acuzaţie penală împotriva unui funcţionar public, asupra unei persoane în general, doar pe buna credinţă a unui martor, pe credibilitatea acestuia, în lipsa oricărei alte probe temeinice de vinovăţie”.

În arest au fost aruncaţi şi doi dintre cei trei poliţişti de la Secţia Gălăneşti, după care toţi au fost lăsaţi în libertate, sub măsura controlului judiciar. Doi dintre ei (Pârghie şi Chichiriţă) au făcut plângere împotriva măsurii în termenul de 48 de ore, iar judecătorii au dispus ridicarea controlului judiciar, considerând că  “nu sunt indicate minimal care sunt probele sau indiciile temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că s-au săvârşit infracţiunile de cercetare abuzivă”.

Singurul care a rămas cu măsura controlului judiciar este şeful secţiei de poliţie de la Gălăneşti, comisarul Marius Ciotău, care nu a făcut plângere în termenul de 48 de ore, ci abia după aproape o lună, când judecătorii au considerat că procurorul trebuie să fie cel care să îi ridice controlul judiciar.

 

Procurorul de caz: Ofiţerul SIPI le spunea informatorilor cum să se răzbune pe poliţiştii care-i anchetau

Tot în ediţiile trecute ale “Monitorului” vă informam şi despre un pasaj din rechizitoriul din dosarul 5269/P/2013 (rechizitoriu întocmit în septembrie 2014), pasaj în care procurorul de caz vorbeşte despre relaţia inculpaţilor Ion Gheorghe Ciotău şi George Romică Ungureanu cu acel angajat de la SIPI – „ofiţerul Florin”, relaţie pe care însă procurorul de la Parchetul Rădăuţi o prezintă cu totul altfel decât cei de la DNA.

Astfel, procurorul rădăuţean arată că, în urma interceptărilor telefonice, a constatat că cei doi suspecţi, ulterior inculpaţi, Ciotău şi Ungureanu, vorbeau periodic cu ofiţerul SIPI şi îi dădeau acestuia informaţii false despre poliţişti, pentru a se răzbuna pe aceştia din urmă.

Mai mult, procurorul a sesizat şi faptul că “ofiţerul Florin” avea o relaţie cel puţin ciudată cu informatorii săi, pe care îi învăţa cum să se răzbune pe poliţişti prin denunţuri şi chiar cum să  “fabrice informaţii ce pot conduce la deschiderea de dosare penale împotriva organelor de poliţie judiciară”.

Există chiar, am aflat ulterior, şi o adresă trimisă către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, în care este descrisă pe larg, cu procese verbale de transcriere a conversaţiilor telefonice interceptate, relaţia „ofiţerului Florin” cu informatorii săi, adresă care ar fi fost trimisă mai departe la DNA Suceava.

Cu toate astea, în decembrie 2014, nu acel ofiţer SIPI s-a trezit cu mascaţii la poartă, ci şeful SIPI şi cei trei poliţişti de la Secţia Gălăneşti.

 

 

Dosarele cu “probe fabricate”. Cine sunt inculpaţii şi ce acuzaţii li se aduc  

Continuând demersul nostru jurnalistic,  am consultat rechizitoriile celor două dosare în care susţin procurorii DNA că s-ar fi fabricat probe.

Amândouă sunt semnate de procurori diferiţi (unul dintre ei numit între timp prim-procuror la o altă unitate de parchet din judeţ). Mai mult, înainte de a fi trimise în instanţă, rechizitoriile sunt semnate, aşa cum sunt procedurile, de prim-procurorii unităţilor de parchet, care “verifică legalitatea şi temeinicia”. În decembrie 2013 era un prim-procuror la Rădăuţi, în toamna lui 2014 un altul.

Dacă ar fi să judecăm după concluziile celor de la DNA, procurorii de caz, respectiv prim-procurorii, fie au fost păcăliţi de poliţiştii care le-au strecurat sub nas probele măsluite, fie au fost complicii acestora.  După scenariul DNA, repet.

Despre cum cele două dosare au trecut prin mâinile mai multor judecători, care au dispus măsuri preventive împotriva inculpaţilor şi chiar au constatat legalitatea lor şi a rechizitoriilor, vom vorbi în ultima parte a acestui material, însă, ca un exerciţiu de imaginaţie, gândiţi-vă la teoria de mai sus. Neglijenţă, indiferenţă la judecători? Sau complicitate şi la acest nivel?

Sau nici una dintre cele două variante, ci doar un scenariu eronat al celor de la DNA? Vom vedea.

 

Primul dosar. Trimis în instanţă în decembrie 2013

 Să revenim la rechizitorii. În primul dosar (2701/P/2013), inculpaţii sunt Ion Gheorghe Ciotău (40 de ani) şi Traian Constantin Moisiuc (39 de ani), ambii din Frătăuţii Vechi, buni prieteni. Și Moisiuc apare pe lista denunţătorilor în dosarul DNA, povestind cum a fost cercetat abuziv şi bătut de poliţişti, la aproape un an şi jumătate de la comiterea presupuselor violenţe (despre aceste acuzaţii vom vorbi în ediţiile următoare).

Cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată în decembrie 2013, Ciotău fiind arestat preventiv spre finele lui octombrie 2013 şi eliberat din arest (pe cauţiune) la sfârşitul lui ianuarie 2014. A fost dat pe mâna judecătorilor pentru furt calificat, tentativă la infracţiunea de distrugere, instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, furt calificat şi contrabandă.

În privinţa inculpatului Moisiuc, acesta a fost cercetat în stare de libertate, însă a avut interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu. El a fost acuzat doar de o infracţiune de furt calificat.

Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Rădăuţi, iar la termenul de pe 14 martie 2014 (potrivit procedurilor noii legislaţiei penale, intrate în vigoare în februarie 2014), judecătorul verifică dosarul şi “constatată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 2701/P/2013 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi (...) şi dispune  începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii Ciotău Gheorghe Ion şi Moisiuc Traian Constantin”.

 

A încercat să dea foc la probe şi era să provoace o nenorocire

Ion Gheorghe Ciotău, prima acuzaţie: inculpatul este acuzat că în noaptea de 2/3 iulie 2013 ar fi furat cinci baloţi cu fân de pe terenul situat în intravilanul comunei Frătăuţii Noi, baloţi pe care i-a transportat cu autoutilitara la un imobil nelocuit, dar care îi aparţine, provenind dintr-o moştenire. A doua zi, însă, proprietarul baloţilor, Petrică U., i-a văzut în curtea acelei case şi i-a recunoscut ca fiind cei furaţi în noaptea precedentă. Acesta, se arată în rechizitoriu, i-a cerut lui Gheorghe Ciotău să-i restituie şi a anunţat poliţia, “moment în care inculpatul a stropit baloţii cu motorină şi a încercat să-i incendieze pentru a distruge probele incriminatoare” (sursa: rechizitoriu).

Poliţiştii ajunşi între timp la faţa locului au reuşit să stingă incendiul cu ajutorul unui vecin, arzând doar doi baloţi.

Potrivit unei adrese a pompierilor, incendiul se putea propaga şi la locuinţele învecinate, dacă nu ar fi fost stins la timp, existând astfel premizele unui pericol public.

În primă fază, Ciotău şi-a recunoscut fapta, susţine procurorul de caz, însă ulterior l-a convins pe un consătean (Radu Mihai M.) să declare că el i-a vândut baloţii. Ulterior, poliţiştii au demontat acest aspect, iar când şi-a dat seama că a fost prins cu minciuna, chiar respectivul martor a  recunoscut că a minţit, povestind că a fost instigat chiar de către Ion Gheorghe Ciotău (Radu Mihai M. a primit o amendă administrativă pentru încercarea sa de a induce în eroare organele de anchetă).

 

Prins cu marfa furată în propria casă

O altă acuzaţie adusă lui Ion Gheorghe Ciotău, informatorul principal al “ofiţerului Florin”, este aceea că în perioada 6-24 aprilie 2013, ar fi furat din casa în construcţie a unor consăteni mai multe cutii cu gresie şi faianţă (cumpărate cu puţin timp înainte de la o firmă din Suceava), dar şi o combină frigorifică (trimisă de unul dintre proprietari din Anglia, unde se afla la muncă).

În octombrie 2013, poliţiştii au făcut percheziţie acasă la Ciotău şi, surpriză, au găsit cele 647 de plăci ceramice tip faianţă şi gresie, precum şi combina frigorifică, bunuri reclamate ca fiind furate.

Luat la întrebări, Ion Gheorghe Ciotău a început să se încurce în declaraţii. A spus în faţa procurorului că a cumpărat o parte din gresia şi faianţa respectivă cu cinci luni înainte din piaţa de la Rădăuţi (ulterior, în faţa organului de cercetare penală a declarat că a cumpărat gresia şi faianţa în 2011). O altă parte din gresia şi faianţa cu pricina ar fi achiziţionat-o înainte de 2008, din Italia, iar o altă parte în cursul anilor 2010-2011 de la un depozit din Rădăuţi (nu mai ţinea minte preţul şi nici nu mai avea vreun document justificativ). Chiar soţia lui Ciotău, audiată de anchetatori, ar fi declarat că în soţul a adus gresia şi faianţa în casă în primăvara lui 2013, spunându-i că a primit-o din Italia.

E greu de crezut în aceste condiţii cum de inculpatul a achiziţionat aceeaşi cantitate de gresie şi faianţă cu aceleaşi dimensiuni, culori şi modele ca cea cumpărată de către părţile vătămate (care au şi facturile aferente).

În privinţa combinei frigorifice, ale cărei elemente de identificare au fost distruse (serie şi număr), Ciotău le-a spus achetatorilor că a cumpărat-o în luna 2012 de la un magazin second hand din Gălăneşti, fără să ştie ce marcă este şi fără bon fiscal ori vreun alt document. O inscripţie a fabricantului şi o altă serie găsite pe combină i-au făcut pe anchetatori să stabilească că este vorba de  marca “LG”. Achetatorii au audiat-o şi pe proprietara acelui magazin din Gălăneşti, care a declarat că la ea în societate s-au vândut doar electrocasnice importate exclusiv din Germania, ea neaducând niciodată marfă din Anglia. Martora a mai declarat că a avut la vânzare doar combine frigorifice şi frigidere produse de firme nemţeşti. “Fiindu-i arătată o fotografie cu combina frigorifică marca LG, aparţinând părţii vătămate, găsită la locuinţa inculpatului Ciotău Gheorghe Ion, martora a declarat că nu i-a vândut niciodată o asemenea combină inculpatului şi nici nu a avut la vânzare vreodată o combină frigorifică marca LG”, explică în rechizitoriul procurorul de caz.

 

Țigări de contrabandă, găsite la percheziţia făcută la domiciliul informatorului “ofiţerului Florin”

La percheziţia făcută în octombrie 2013, în casa inculpatului Ciotău s-au găsit nu mai puţin de 1.063 de pachete de ţigări de contrabandă, cele mai multe marca Winston, dar şi Viceroy, Fest, Jing Ling etc.. (prejudiciu 11.210 de lei, reprezentând taxe vamale, accize şi TVA).

La vremea respectivă, Ciotău a declarat că a achiziţionat acele ţigări din Ucraina şi le-a introdus în ţară prin Vama Siret, fiind destinate consumului propriu şi al familiei.

Ulterior, după aproape un an de atunci, a scris în denunţul făcut la DNA că acele ţigări i-au fost date drept şpagă de doi poliţişti pe care i-a prins în flagrant făcând contrabandă pe ogorul lui.

 

I-au furat mobila de bucătărie nou-nouţă, trimisă din Italia, cu tot cu electrocasnice 

Un alt furt de care este acuzat Ion Gheorghe Ciotău, de data aceasta alături de celălalt coinculpat, Traian Constantin Moisiuc (şi acesta denunţător în dosarul DNA), s-a petrecut în perioada aprilie - 6 mai 2013, când, se arată în rechizitoriu, cei doi au furat din casa unei consătene de-a lor plecată de mulţi ani la muncă în străinătate toată mobila de bucătărie, nou-nouţă, trimisă din Italia de proprietară, cu tot electrocasnice şi mai multe  bunuri electrice,  cauzând un prejudiciu de 6.500 de euro.

În urma cercetărilor, poliţiştii au găsit toată garnitura de mobilă cu tot cu aparatele electrocasice în două locaţii, într-un imobil din Măneuţi - Frătăuţii Vechi, aparţinând unui tâmplar care a declarat că acele corpuri de mobilier  i-au fost date de cei doi inculpaţi (Ciotău şi Moisiuc), pentru a le modifica, bărbatului spunându-i-se că mobila aparţine unei surori de-a lui Ciotău, e trimisă din Italia, însă nu corespunde dimensiunilor din bucătăria acesteia. Celelalte corpuri de mobilier au fost găsite într-o casă la Marginea, unde locuia chiar acea soră a inculpatului Ciotău (pe atunci plecată şi aceasta în Italia). În rechizitoriu, procurorul de caz arată că bunurile suspecte din casa de la Marginea au fost predate poliţiei chiar de către mama inculpatului Ciotău, care a declarat că a vorbit la telefon cu fiica ei şi că aceasta i-a spus că nu are cunoştinţă cum a ajuns acel mobilier la ea în casă, precizând totodată că inculpatul Ion Gheorghe Ciotău avea cheia de la locuinţa din Marginea, unde făcea unele lucrări de amenajări interioare.

Partea vătămată şi-a recunoscut fără ezitare corpurile de mobilier,  declarând că le-a trimis din Italia, în martie 2013, cu un tir în România, alături de mai multe materiale şi componente electrice, printre care mai mulţi colaci cu tub izolator culorile alb şi negru. Aceste din urmă bunuri, susţin anchetatorii, au fost găsite ulterior, la percheziţia făcută acasă la Traian Constantin Moisiuc, fiind recunoscute şi acestea de partea vătămată.

 

Al doilea dosar. Zeci de furturi, prejudiciu de aproape 150.000 de lei

Al doilea dosar în care s-ar fi fabricat probe, potrivit acuzaţiilor DNA, ar fi 5269/P/2013, dosar în care, pe 10 septembrie 2014, au fost trimişi în judecată trei indivizi: acelaşi Ion Gheorghe Ciotău, dar şi George Romică Ungurean (30 de ani) şi Ovidiu Adrian Cîrstean (28 de ani), ultimii doi din Vicovu de Jos.

În acest dosar, anchetatorii au investigat nu mai puţin de 41 de furturi, comise în perioada decembrie 2013 –iunie 2014, pe raza comunelor Vicovu de Jos, Gălăneşti, Voitinel şi Bilca.

Hoţii spărgeau case în construcţie ori imobile nelocuite, de regulă cu proprietarii plecaţi la muncă în străinătate.

 

Interceptări. Suspecţii vorbeau între ei despre bunurile sustrase

De la o casă s-a furat un telefon, iar anchetatorii au interceptat acel terminal mobil. Au dat peste unul dintre suspecţi, care vorbea cu ceilalţi doi, astfel că s-au extins interceptările telefonice. La dosar, explică procurorul de caz, sunt depuse înregistrări cu suspecţii discutând între ei despre bunurile sustrase.

Pentru documentarea activităţii infracţionale, în sprijinul poliţiştilor Secţiei Gălăneşti au intervenit şi poliţişti ai Serviciului de Investigaţii Criminale (teoretic, alţi posibili complici, nu?), iar pe 18 iulie 2014 au avut loc percheziţii la domiciliile suspecţilor, fiind găsite multe dintre bunurile reclamate ca fiind furate.

O parte dintre lucrurile furate din zecile de case sparte de hoţi au fost recuperate de la persoane care le-au cumpărat ulterior.

Anchetatorii au reuşit să probeze doar 24 de furturi şi două tentative de furt, fapte pentru care i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ovidiu Adrian Cîrstean şi George Romică Ungurean (prejudiciu imputat celor doi, în jur de 150.000 de lei).

Deşi sunt convinşi că la fapte a participat şi inculpatul Ciotău, anchetatorii nu au putut să strângă probe suficiente, punându-l sub acuzare însă pentru două infracţiuni de tăinuire, pe motiv că a primit bunuri din furturi, ştiind provenienţa acestora.

De asemenea, anchetatorii au strâns probe şi pentru două infracţiuni silvice (tăiere şi furt de arbori), acuzându-l pe acelaşi Ciotău că a tăiat din pădurea statului 11 arbori, cauzând astfel un prejudiciu de aproximativ 3550 de lei.

La o zi după percheziţii, toţi cei trei suspecţi au fost arestaţi preventiv, în baza probelor aflate la dosar. Au făcut contestaţie, însă şi la Tribunal judecătorii au considerat că se impune încarcerarea celor trei suspecţi.

Abia după câteva luni, inculpatului Ciotău i-a fost înlocuită măsura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar, iar celorlalţi doi inculpaţi, ulterior, cu cea a arestului la domiciliu.

 

Tribunalul a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală

Din septembrie 2014 şi până spre sfârşitul lunii trecute, dosarul a fost în cameră preliminară, unde inculpaţii Ciotău şi Ungurean, prin avocaţii lor, au făcut în jur de 70 de cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-au invocat fel de fel de motive, de la lipsa avocatului, la efectuarea unui act de urmărire penală, lipsa unei cereri formulate de unul dintre apărători, nelegalitatea referatelor prin care s-au cerut de la instanţă interceptările telefonice, administrarea anumitor probe, excepţii cu privire la legalitatea actelor de urmărire penală, etc.

De exemplu, inculpatul Ungurean invoca nelegalitatea procesului verbal de percheziţie domiciliară efectuată la domiciliul său, susţinând că nu i s-a adus la cunoştinţă că are dreptul de a contacta un avocat care să participe.

Trebuie menţionat că, din maldărul de cereri şi excepţii, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Rădăuţi a constatat că sunt câteva omisiuni justificate, anulând în consecinţă anumite acte, dar şi probe, şi restituind dosarul la Parchet, pentru remedierea neregulilor.

Parchetul Rădăuţi a făcut însă contestaţie, care s-a judecat la Tribunalul Suceava, iar instanţa superioară a decis că soluţia judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Rădăuţi este greşită, pentru că acele erori au fost unele procedurale, fără să fi adus o vătămare a drepturilor inculpaţilor care să nu poată fi înlăturată în alt mod.

În aceste condiţii, pe 26 ianuarie 2015, Tribunalul decide: desfiinţarea încheierii Judecătorei Rădăuţi, admiterea contestaţiei Parchetului Rădăuţi şi constatarea legalităţii sesizării instanţei cu rechizitoriul 5269/P/2013, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală: “Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii Ungurean George Romică, Cîrstean Ovidiu Adrian şi Ciotău Gheorghe Ion. Definitivă”. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Procurori şi judecători, complici în dosarele cu “probe fabricate” incriminate de DNA?.
 Vizualizări articol: 3863 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.38/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.4 din 8 voturi
Procurori şi judecători, complici în dosarele cu “probe fabricate” incriminate de DNA?3.458

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Tocană mănăstirească Când, prin 1918, vizita Mănăstirea Rătești, Nicolae Iorga admira căsuțele-chilii ale celor 60 de măicuțe, scriind că, în locul acesta, se simte „ca ântr-o stație de aer”: oaspeții se vedeau mai mult decât... Citeşte