Dosare penale şi închisoare pentru românii din nordul Bucovinei care refuză ordinele de mobilizare în armată

Tensiunile se amplifică din nou pentru românii care trăiesc în nordul Ucrainei după ce Guvernul de la Kiev a dat undă verde pentru mobilizarea bărbaţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, dar şi a femeilor care au între 25 şi 50 de ani.

Potrivit portalului de ştiri www.BucPres.eu, ordinele de mobilizare au început deja să sosească în fiecare localitate din regiunea Cernăuţi, iar satele au rămas aproape pustii după ce mulţi bărbaţi au dispărut. Unii s-au refugiat în ţările europene, inclusiv România, alţii sunt plecaţi la muncă în Federaţia Rusă, Crimeea sau în alte regiuni ale Ucrainei.

O parte dintre cei vizaţi de ordinul de mobilizare se află şi în judeţul Suceava, având avantajul că deţin dublă cetăţenie, atât română, cât şi ucraineană. Aceasta este o altă problemă pe care autorităţile de la Kiev încearcă s-o lămurească. Mai exact, ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klymkin, a declarat recent că guvernul intenţionează să aplice sancţiuni împotriva cetăţenilor care au două sau mai multe paşapoarte ale altor ţări. Potrivit lui Klymkin, în viitorul apropiat va fi introdus controlul vamal comun, ceea ce va face imposibile cazurile în care la vama ucraineană cetăţenii prezintă un paşaport, iar la cea din statele europene un alt paşaport.

În cazul românilor, dar şi al celorlalţi cetăţeni ucraineni care refuză mobilizarea se aplică sancţiuni. Săptămânalul „Libertatea Cuvântului” a relatat că în regiunea Cernăuţi au fost intentate 22 de dosare penale împotriva persoanelor care au refuzat mobilizarea.

Primul adjunct al procurorului regiunii Cernăuţi, Oleksandr Ivaniuk, a explicat şi motivele pentru care s-a ajuns la aceste dosare penale: „În conformitate cu articolul 338 al Codului Penal <Refuzul de la mobilizare>, în regiunea noastră au fost iniţiate 22 de proceduri penale. În instanţa de judecată au fost direcţionate 10 dosare, restul se află în stadiu de anchetă preliminară. Unii dintre suspecţi sunt daţi în urmărire generală. Articolul 338 presupune pedepse cu închisoarea între 3 şi 5 ani”.

Cei chemaţi la arme anul trecut ar putea rămâne în serviciul militar

Pe de altă parte, comisarul regional, Vitali Ciurai, a anunţat că demobilizarea militarilor va începe în luna martie.

„Demobilizarea militarilor care au fost chemaţi sub arme în 2014 se va desfăşura în perioada 18 martie-1 aprilie. În primul rând, vor fi sloboziţi la vatră  cei care au fost mobilizaţi în primul val”, a specificat Vitali Ciurai.

Acesta a mai spus că militarilor demobilizaţi li se va propune să semneze un contract şi să rămână în serviciu, pentru că sunt instruiţi şi au experienţa necesară acumulată pe câmpul de luptă.

Este greu de crezut că vor fi multe persoane care vor accepta această cerere, mai ales că românii din zona Cernăuţi consideră că nu trebuie să moară într-un război care nu este al lor. Elocventă în acest sens este o scrisoare a unei mame din raionul Herţa, regiunea Cernăuţi.

„Sunt mamă a trei feciori. Mă doare sufletul pentru copiii mei și ai țării. Situația din Ucraina este destul de complicată. Ideea mobilizării tinerilor noștri, în anul 2014, dar și în acest an, a creat un haos total și neliniște în satele noastre. Anul trecut, oamenii s-au revoltat nu pentru că nu sunt patrioți ai țării în care trăiesc, ci pentru că nu au fost suficient de informați. Mă întreb și eu, astăzi, alături de alte mii de persoane, de ce oare Ucraina a renunțat la încorporarea tinerilor în armata ucraineană? Este firesc ca acei tineri care sunt sănătoși și în forță să facă armata. Dacă unitățile militare din Ucraina ar fi fost pline, țara dispunea de forța necesară și de militari pregătiți, fără a trezi panica aceasta și neliniștea în societate. Locuiesc la frontiera ucraineano-română. Am rude în România. Îmi doresc din tot sufletul ca în anul 2015 să fie deschis punctul de trecere a frontierei Diakivți-Racovăț, închis în anul 2008. Aș vrea să-mi pot vizita rudele din patria istorică. Mama mea are 86 de ani și ar vrea ca la vârsta ei înaintată să mai aibă o dată șansa să aprindă o lumânare la mormintele fraților înmormântați în cimitirul din Racovăț, județul Botoșani. Am și eu emoții pentru ceea ce se întâmplă în țară. Doresc din tot sufletul să fie pace, să nu mai moară oameni nevinovați în estul Ucrainei”, este mesajul transmis de Viorica Aluchi din satul Probotești.

Anul trecut au fost blocate drumurile de teama mobilizării

Teama de a merge la războiul din estul Ucrainei, din regiunile Doneţk şi Lugansk, a provocat în vara anului trecut un adevărat val de proteste. Timp de mai multe zile, sute de oameni, mulţi dintre ei etnici români din Ucraina, au ieşit în stradă şi au blocat mai multe drumuri importante, izolând practic oraşul Cernăuţi, într-o încercare disperată de a determina autorităţile de la Kiev să anuleze aceste ordine de mobilizare.

Concesiile nu au apărut, iar după zile întregi de discuţii şi negocieri, oamenii au fost convinşi să deblocheze drumul european 86, care face legătura între Cernăuţi şi Suceava.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla acum, când tactica populaţiei s-a schimbat faţă de 2014, în loc de proteste stradale trecându-se la boicotul faţă de mobilizarea care a intrat în vigoare de pe 20 ianuarie 2015.

Cei care vor ajunge în armată vor fi trimişi să lupte împotriva separatiştilor pro-ruşi într-un război al cărui final nu se întrevede. De la începutul confruntărilor armate, numărul morţilor a ajuns deja la aproximativ 5.000, o parte dintre victime fiind şi din rândul românilor care locuiesc în nordul Bucovinei.