Peste o mie de câini vagabonzi au fost prinşi pe străzile Sucevei

Campania de capturare a câinilor fără stăpân de pe străzile Sucevei, demarată odată cu încredinţarea acestui serviciu unei firme private, a dus deja la o reducere semnificativă a numărului câinilor care vagabondează prin municipiu.

În aproape patru luni de activitate, peste 1.000 de câini au fost luaţi de pe străzile municipiului şi duşi la adăpostul de animale din lunca Sucevei.

Chiar şi aşa, numărul câinilor aflaţi încă pe străzi este destul de mare, mai ales că, în tot acest timp, alţii au fost aduşi şi abandonaţi aici. Este vorba de persoane din localităţile din jurul Sucevei, care au decis să-şi facă câinii „orăşeni”, din diverse motive.

Există însă şi cazuri în care pe străzile Sucevei au fost abandonate grupuri de câini, chiar şi 10 – 15 odată, aşa cum s-a întâmplat chiar şi în primele zile ale acestui an, când haite întregi de câini au fost „debarcate” la intrarea în Suceava dinspre Botoşani, precum şi la intrarea în Suceava dinspre Ipoteşti.

Pericol de supraaglomerare la adăpostul de câini

Eforturile municipalităţii sucevene de a rezolva problema câinilor vagabonzi, cu rezultate vizibile mai ales după ce serviciul de capturare şi transport al câinilor comunitari a fost încredinţat unei firme private, contra cost, creează însă o altă problemă.

În momentul în care contractul de capturare a fost semnat cu firma Diasil, în adăpostul din lunca Sucevei se aflau aproximativ 900 de câini. Acestora li s-au adăugat cei 1.000 de câini prinşi începând cu finele lunii septembrie.

Între timp, numărul câinilor din adăpost a mai scăzut prin adopţii, mortalitate naturală, dar şi ca urmare a eutanasierii celor bolnavi, dar, chiar şi aşa, peste 1.500 de câini se află în ţarcurile ridicate la marginea oraşului.

Îngrijirea lor presupune foarte multă muncă, dar şi cheltuieli. De la asigurarea hranei zilnice, a apei care nu are voie să le lipsească, de la curăţarea fecalelor celor 1.500 de animale până la asigurarea îngrijirilor medicale ale acestora, totul reprezintă multă muncă, în condiţii pe care nimeni nu şi le doreşte.

Pe de altă parte, dacă cei peste 1.500 de câini aflaţi în ţarcurile din apropiere de Termica s-ar afla pe străzile Sucevei, ar fi un real pericol.

Adopţiile de câini, insuficiente

În vreme ce numărul câinilor de la adăpostul de animale al Primăriei Suceava creşte de la o zi la alta, pe măsură ce noi capturi sunt făcute în oraş, adopţiile, singura şansă a acestora de a duce o viaţă normală, lasă mult de dorit.

Conform contractului semnat de Diasil cu municipalitatea suceveană, în fiecare lună sunt capturaţi minim 250 de câini. Practic, în două luni de zile, numărul câinilor din adăpost se va apropia de 2.000, iar până la finele anului ar urma să depăşească 3.000, mult peste capacitatea de „cazare” a construcţiilor actuale.

Aglomerarea câinilor în ţarcuri, peste anumite limite, ar duce la situaţii conflictuale între aceştia, din cauza lipsei de spaţiu şi a accesului la hrană.

Soluţiile civilizate de rezolvare a problemei câinilor vagabonzi – sterilizarea celor existenţi, pentru a împiedica înmulţirea lor, iar în paralel, adoptarea celor capturaţi sau a celor liberi de persoane care să îşi asume creşterea lor nu pe stradă, ci într-un alt mediu (curte sau chiar locuinţă), au efect în timp.

În mod ciudat, deşi numărul sucevenilor care s-au declarat înfocaţi „iubitori de animale”, care s-au opus capturării câinilor de pe străzi, părea a fi unul foarte mare, numărul celor care şi-au asumat creşterea şi îngrijirea unuia este foarte mic.

În 2014, de trei ori mai mulţi câini au ajuns în Germania, la diverse familii care i-au adoptat, decât la „iubitorii” care-i hrănesc pe stradă.

Dacă anul trecut numărul câinilor trimişi în Germania spre adopţie a fost de 340, iar un alt transport este în curs de pregătire, adopţiile locale au totalizat abia 120 de exemplare.

Sac fără fund

La solicitarea celor care se ocupă de gestionarea adăpostului de animale – Asociaţia "Pro Animals Tina", Primăria Suceava le-a pus la dispoziţie, gratuit, o altă clădire din lunca Sucevei, în care urmează să fie amenajate săli de operaţie pentru câini şi pisici.

Clădirea, care are o suprafaţă utilă de 70 de mp, împărţită în cinci încăperi, a fost dată în folosinţă gratuită pentru o perioadă de 10 ani şi a fost dotată cu o centrală termică pe lemne.

Pe lângă investiţiile pe care vor să le facă acolo nemţii care au contribuit lunar cu sume destul de mari, pentru asigurarea hranei câinilor, a medicaţiei necesare şi care chiar au făcut o serie de lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de la adăpost, Primăria Suceava s-a ocupat de extinderea adăpostului şi crearea de noi ţarcuri. Anul acesta vor fi continuate lucrările de acoperire a ţarcurilor, dar se ia în calcul şi crearea de noi ţarcuri, necesare pentru evitarea supraaglomerării.

Miliardele de lei vechi investite până acum de municipalitate pentru extinderea adăpostului ori banii plătiţi pentru capturarea câinilor de pe străzi nu reprezintă aproape nimic comparativ cu costurile pe care le implică întreţinerea atâtor mii de animale acolo, de acum înainte. În prezent şase oameni curăţă în ţarcuri zi de zi şi dau mâncare şi apă la animale. Numărul lor va creşte atunci când volumul de muncă se va dovedi şi mai mare. Doi doctori veterinari se ocupă de îngrijirea câinilor, iar anul trecut s-au ocupat de sterilizarea a 500 de câini, eutanasierea a 75 de câini, precum şi de microciparea a 770 de câini, asta pe lângă tratamente şi diverse activităţi de gestiune.

Cert este că, fără ajutor financiar din afară, costurile de gestionare a adăpostului de câini ar deveni o adevărată povară pentru bugetul local, un fel de sac fără fund, în care banii investiţi ar avea rezultate prea puţin vizibile pentru suceveni, care se plâng încă de faptul că prea mulţi câini le pun în pericol siguranţa proprie, a copiilor sau rudelor lor, dar şi că nu-i lasă în timpul nopţii să se odihnească.