Accidentul de la centrala nucleară din Ucraina nu afectează sucevenii

Ştirea despre accidentul care a avut loc, ieri, la centrala nucleară de la Zaporoje

a  provocat alertă în Suceava.

Contactat telefonic, la două ore de la anunţarea accidentului de către agenţiile de ştiri internaţionale, şeful Agenţiei de Protecţie a Mediului Suceava, Vasile Oşean, ne-a declarat că este plecat în judeţ şi că nu l-a anunţat nimeni despre asta, dar ne-a dat asigurări că nivelul de radiaţii este monitorizat non-stop şi la cel mai mic semn de alertă ar fi fost anunţat. „Staţia noastră de măsurare a radioactivităţii monitorizează non-stop radiaţiile beta şi gamma. Dacă ar fi fost vreo problemă, m-ar fi anunţat”, a spus Oşean.

În ciuda asigurărilor ulterioare date de oficiali din ţara vecină, monitorizarea nivelului de radiaţii la Suceava va continua non-stop în următoarele zile şi suplimentar, din 6 în 6 ore, vor face măsurări cu cele două aparate din dotare şi specialiştii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava.

Ieri, 3 decembrie, premierul Ucrainei, Arsenii Iateniuk a anunţat că avut loc un accident la o centrală nucleară în Ucraina, la Zaporoje, oraş aflat la 200 de kilometri de Donetsk şi la 700 de kilometri de România. Centrala de la Zaporoje este cea mai mare din Europa şi a cincea din lume.

Conform Reuters, agenţia de presă ucraineană Interfax a anunţat că problema a apărul la blocul nr. 3, un reactor de 1000 de MW. Conform autorităţilor ucrainene, reactorul va fi repus în funcţiune vineri, 5 decembrie.

Incidentul de ieri a readus în memorie catastrofa de la Cernobîl

Amintirile despre cel mai grav incident nuclear din toate timpurile, cel de la Centrala Atomoelectrică de la Cernobîl, din 26 aprilie 1986, încă nu s-au şters din memoria colectivă. Atunci, la o oră jumătate după miezul nopţii, a avut loc o explozie la centrală, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primele zile ale lunii mai, din cauza schimbării direcţiei vântului. În noaptea de 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii. Cel mai ridicat grad de poluare a fost atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare. Totodată, radioactivitatea a crescut foarte mult şi în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi şi Tulcea.

Din păcate, autorităţile ucrainene de atunci nu au anunţat ce s-a întâmplat: oraşul Prypiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat abia o zi mai târziu, pe 27 aprilie şi abia din 23 mai 1986 au început pregătirile pentru a se distribui populaţiei iod pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv. Specialiştii afirmă că în oraşele Cernobîl şi Prypiat, care au fost evacuate,  nivelul de radiaţii va ajunge la cote normale în jurul anului 2525.