Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a pierdut definitiv procesul în care revendică 166.813 hectare de pădure

Fondul Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei (FBORB) a pierdut definitiv procesul pentru retrocedarea unei suprafeţe impresionante de pădure, respectiv 166.813 hectare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ieri recursul formulat de reprezentanţii bisericii din Bucovina, astfel încât soluţia dată de magistraţii de la Curtea de Apel Cluj la finele anului trecut rămâne în picioare.

Procesul dintre Fondul Bisericesc şi statul român a început în aprilie 2001 şi s-a plimbat pe la mai multe instanţe din ţară până să se ajungă la soluţia de ieri.

Contactat telefonic, Sorin Ciobanu, directorul Direcţiei Silvice Suceava, nu a dorit să comenteze soluţia şi a precizat doar că se va conforma deciziilor luate de instanţele de judecată.

De partea cealaltă, avocatul Vasile Tudor, cel care a reprezentat Fondul Bisericesc încă de la începutul procesului, crede că soluţia de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este una care aruncă statul român la nivelul anului 1949 şi devine „mânios proletar”.

Avocatul Vasile Tudor spune că există o confuzie între dreptul de proprietate şi cel de simplu administrator

Contactat telefonic, Vasile Tudor a declarat că în mod cert biserica din Bucovina va merge spre Strasbourg. „Este inadmisibil ca cel care este înscris în cartea funciară ca proprietar să fie considerat ca simplu administrator. Ar însemna ca toate persoanele fizice şi juridice din Bucovina care au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară anterior anului 1938 să nu-şi justifice proprietatea pentru că într-o zi va veni statul român şi va spune că a avut doar folosinţa acelui bun, iar statul a fost proprietar”, a arătat avocatul care a apărat interesele Fondului Bisericesc.

Pe de altă parte, Vasile Tudor este de părere că soluţia de ieri a fost dată pe un anumit fundal politico-juridic, în care retrocedările ilegale ale proprietăţilor sunt puse pe acelaşi plan cu retrocedările în condiţiile legii.

„Foştii proprietari suferă influenţa anchetelor penale care se duc împotriva retrocedărilor ilegale. Mă întreb ce judecător ar fi atât de independent, în condiţiile în care la dezbaterea recursului în această cauză avocatul RNP, doamna Diculescu Şova, a exclamat în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: <Atenţie judecători, există un caz Covasna privind retrocedările>. Este un act grav de ameninţare la adresa judecătorilor, care nu a mai existat până acum. Este evident că în aceste momente există o confuzie între dreptul fostului proprietar de a i se restitui bunul şi actele de restituire efectuate de autorităţile statului care au fost comise cu încălcarea legii şi cu iz penal”, a mai arătat avocatul Fondului Bisericesc.

Acesta a mai menţionat că dacă reprezentanţii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor vor avea răbdare, Curtea Europeană va condamna statul român în această cauză.

„Este ceva de nivel ABC în domeniul funciar pe care orice persoană care locuieşte în Bucovina îl cunoaşte, şi anume că cine are înscris în cartea funciară la fila D dreptul de proprietate este proprietar şi nu simplu administrator. Din păcate, în sistemul actual, totul este posibil, să devii din uzufructuar proprietar şi invers. Aceasta este modalitatea actuală prin care statul român al anului 2014 redevine statul român din anul 1949, care a confiscat averile bisericii din Bucovina”, a concluzionat avocatul Vasile Tudor.

Procesul a început în aprilie 2001

Procesul care vizează cea mai mare retrocedare din istoria post-decembristă a României a avut un traseu extrem de sinuos. În cei mai bine de 13 ani din momentul înregistrării acţiunii la Tribunalul Suceava şi până ieri, au fost zeci de termene de judecată şi s-au încheiat mai multe cicluri procesuale. Procesul a început pe 12 aprilie 2001 şi a ajuns de patru ori până acum la instanţa supremă.

Unul din momentele cheie s-a petrecut în martie 2007, când Tribunalul Suceava a admis acţiunea formulată de Fondul Bisericesc şi a trecut în proprietatea acestuia suprafaţa de 166.813,50 hectare de pădure. Soluţia a fost menţinută ulterior şi la Curtea de Apel Timişoara, iar la recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat soluţia şi a trimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj.

Aici s-a admis efectuarea unei expertize cu privire la terenuri, valoarea acesteia fiind stabilită la suma de 310 miliarde de lei vechi, jumătate din bani urmând a fi plătiţi de FBORB. Această soluţie a fost atacată la instanţa supremă, care a anulat prevederile magistraţilor de la Cluj.

Ulterior, în decembrie 2013, Curtea de Apel Cluj a admis apelul statului român şi a anulat soluţia de la Tribunalul Suceava, ceea ce a însemnat că biserica din Bucovina a pierdut procesul pentru pădurile solicitate. Soluţia de la Cluj a fost confirmată ieri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Fondul Bisericesc trebuie să achite şi 300.000 de lei

În afară de faptul că a pierdut procesul, Fondului Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei i s-a impus şi plata unei sume de bani consistente. Mai exact, magistraţii i-au obligat pe reprezentanţii bisericii din Bucovina la plata sumei de 300.000 de lei. Practic, magistraţii instanţei supreme au menţinut soluţia de la Cluj în care se menţiona: „Curtea reţine că reclamanta este partea căzută în pretenţii în sensul normei de procedură, prin urmare este obligată la suportarea cheltuielilor de judecată proprii, precum şi ale celorlalte părţi în proces”, se arată în motivare. Dintre toate părţile implicate în acest dosar, doar RNP a putut face dovada unor cheltuieli legate de procesul tocmai finalizat.