Tânăr din Stulpicani, arestat la Suceava pentru un viol comis în Belgia

Un tânăr din comuna Stulpicani a fost arestat vineri de Curtea de Apel Suceava, în baza unui mandat european emis de autoritățile din Belgia, care îl acuză de viol.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, tânărul respectiv se numeşte Ionel Remus Şecman, are 25 de ani, şi a fost prins vineri de Poliţia oraşului Frasin, fiind preluat de o escortă din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale.

În baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul din Hainat - divizia Charleroi, tânărul ar fi violat o femeie pe data de 9 aprilie 2013, când a mai lovit o femeie.

„Tânărul a fost prezentat Parchetului şi ulterior Curţii de Apel Suceava, care a dispus arestarea pe o perioadă de 15 zile, începând cu 07.11.2014”, se arată în comunicatul poliţiei judeţene.

Acelaşi Ionel Remus Şecman, zis „Copilu”, a fost trimis în judecată de DIICOT într-un dosar în care este acuzat că, împreună cu alţi tineri, constituiţi într-o grupare infracţională, a comis zeci de fărădelegi pe raza localităţilor Gura Humorului, Frasin, Stulpicani, de la şantaj, lipsire de libertate, tâlhării, violuri etc.

Procurorii DIICOT susţin că membrii grupării „au creat un sentiment de panică în zona de acţiune, inclusiv pe fondul lipsei de ripostă şi fermitate a organelor locale de poliţie”.

Condamnat la şapte ani şi jumătate

În decembrie 2013, judecătorii Tribunalului Suceava au dat sentinţa în acest dosar, condamnându-l pe Şecman la şapte ani şi şase luni cu executare, sentinţa nefiind însă definitivă, dosarul fiind în prezent pe rolul Curţii de Apel Suceava.

Alături de Şecman au fost condamnați şi ceilalţi membri ai grupării, aşa-zisul clan Vîju-Pitisciuc, care au primit pedepse cuprinde între cinci şi şapte ani şi jumătate, cu executare, dar au fost şi inculpaţi care au primit trei ani de închisoare cu suspendare.

Potrivit anchetatorilor, gruparea infracţională s-a constituit la începutul anului 2008. În rechizitoriul care cuprinde 261 de pagini, procurorii DIICOT arată că „membrii grupării îşi exercitau controlul asupra acestor zone, unde, prin folosirea forţei şi a ameninţărilor percepeau <taxe de protecţie> şi <taxe de şmecher> mai multor categorii de persoane (administratori de societăţi comerciale, transportatori de persoane, mici întreprinzători etc.)”.