Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În câţiva ani, la marginea Sucevei va apărea o nouă pădure. Una de goruni şi stejari, plantată într-o singură zi, de sute de voluntari, care au venit din întreg judeţul, pentru a lăsa în urma lor ceva care să dureze, ceva care să ne ajute pe toţi să avem un aer mai curat, să avem păduri în care să ne plimbăm şi care să le rămână urmaşilor noştri.
Pentru ca cele 40 de hectare de teren arid, de la marginea comunei Adâncata, pe imaşul din Feteşti, să redevină pădure, a fost nevoie de mobilizarea a sute de oameni, de implicarea a numeroase firme şi instituţii, efortul lor conjugat producând o minune – o pădure plantată într-o singură zi.
Sâmbătă, de la primele ore ale dimineţii, voluntarii s-au şi apucat de treabă.
Cei mai voinici săpau gropile, ceilalţi cărau ghindele şi le aşezau în gropile săpate la intervale regulate, după care le astupau cu pământ şi le fixau în ţărână, cu piciorul.
De la depărtare, semănau cu o colonie de furnicuţe, mereu în mişcare, mereu agitate.
Numai că acestea nu adunau nimic pentru ele, ci dăruiau pământului seminţele din care în 4-5 ani va fi vizibilă o tânără pădure de stejari şi goruni.
„De astăzi, ne uneşte o pădure”, a spus una dintre participantele acţiunii de voluntariat, probabil cea mai mare de până acum, din ultimii zece ani.
Campania de reîmpădurire de la Adâncata nu ar fi fost posibilă fără ajutorul dat de către Direcţia Silvică Suceava, pe mai multe planuri, de la identificarea unor suprafeţe care să fie împădurite, la munca de convingerea a zeci de proprietari de teren să îşi dea acceptul şi să se implice efectiv în realizarea acţiunii, de la punerea la dispoziţie a materialului săditor la cea de asistenţă tehnică de specialitate, pentru realizarea amenajamentelor silvice, dar şi pentru munca afectivă din teren.
Silvicultorii suceveni au fost cei care au acţionat ca un liant între părţile implicate, ocupându-se de coordonarea acţiunii, care a ieşit ca la carte, având în acelaşi timp şi responsabilitatea reuşitei acestei împăduriri, care va necesita o mulţime de lucrări ulterioare, de la cele de îndepărtare a mistreţilor, la intervenţiile necesare pentru obţinerea unei păduri sănătoase şi viguroase.
4.000 de kilograme de ghindă şi mii de puieţi de arbori
Acţiunea de împădurire a fost pregătită din timp. Pentru a împăduri cele 40 de hectare de teren au fost necesare nu mai puţin de 4.000 de kilograme de ghindă de stejar şi gorun, care a fost strânsă din timp, de proprietarii terenurilor, din locurile indicate de silvicultori. Operaţiunea a continuat la sediul Ocolului Silvic Adâncata, unde imensa cantitate de ghinde a fost selectată, pentru a fi plantate doar cele care garantau reuşita culturii.
„Toate ghindele au fost puse în coşărci de nuiele şi scufundate în apă, iar tot ce se ridica la suprafaţă a fost îndepărtat, fiind păstrate doar cele care au puterea de a încolţi”, a explicat şeful OS Dolhasca, Gelu Puiu, principalul procedeu de selectare a materialului săditor.
Pe lângă cele 4 tone de ghindă au fost pregătiţi şi câteva mii de puieţi de arbori, tot din specii foioase, pentru a fi plantaţi în zonele afectate mai puternic de eroziunea solului.
„Din păcate, proprietarii acestor terenuri au pierdut 20 de ani, timpul scurs de la defrişarea fostelor păduri. Dacă ar fi plantat atunci, acum pădurile ar fi fost deja crescute. Dar e bine că au înţeles în cele din urmă că trebuie plantat la loc ceea ce s-a tăiat în acea perioadă în care legislaţia deficitară a permis numeroase abuzuri”, a adăugat Gelu Puiu.
Pe cele 40 de hectare de teren arid plantate sâmbătă a existat pădure până în anii 1994-1995, când, după retrocedarea către vechii proprietari, a fost defrişată în totalitate. Acum, proprietarii au fost cei care le-au arat, cu sprijinul primăriilor Adâncata şi Hânţeşti, timp de o săptămână tractoarele răscolind pământul tare ca piatra.
Sute de voluntari au răspuns apelului „Hai la înverzit!”
Sutele de oameni care au răspuns apelului „Hai la înverzit!” alcătuiau o diversitate curioasă, dar, în mod surprinzător, armonioasă.
O parte din ei au aflat de acţiune de la cunoştinţe, alţii de pe Facebook şi din presă, unii au venit cu clasa, în mod surprinzător, în unele cazuri, elevii fiind cei care i-au mobilizat şi pe profesori, alţii au venit cu familia – părinţi şi copii mici de-o şchioapă, iubitul cu iubita etc.
„E uimitor ce se petrece aici. Nu credeam să văd aşa ceva. Am 28 de ani de silvicultură şi mă doare sufletul de fiecare dată când oamenii ne condamnă pe noi că se defrişează pădurile. Nu fac diferenţa între pădurea retrocedată şi cea a statului. Uite pădurea statului alături, e în picioare, aici, e pustiu de 20 de ani”, spune şeful de district Mihai Achihaie, care se agită în toate direcţiile, împărţind ghinda din sacii aduşi cu căruţele oamenilor din sat, distribuind ustensile voluntarilor şi apoi arătându-le cum să planteze corect.
De altfel, întreg personalul Ocolului Silvic Adâncata a fost mobilizat la acţiune, oferind suportul tehnic pentru realizarea lucrărilor de împăduriri.
Asociaţia Ghizilor din Bucovina, care a avut iniţiativa acestei acţiuni, a mobilizat peste 200 de voluntari, cea mai mare parte fiind elevi.
Astfel, la acţiunea de reîmpădurire au participat elevi şi profesori ai şcolilor gimnaziale Nr. 1, Nr. 4 şi „Ion Creangă” Suceava, elevi ai claselor V-VIII de la Colegiul „Ştefan cel Mare” Suceava, precum şi elevi ai Şcolii Ilişeşti.
Alături de Asociaţia Ghizilor din Bucovina au fost şi o serie de firme care au contribuit cu mâncare, apă, mănuşi de lucru, tricouri şi promovare: Edelweiss Shop, Natura Pro Rarău, Iris Alt-studio, Shatter, Rocast, Aqua Carpatica şi Carrefour.
De mare ajutor a fost şi Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, care a fost prezentă la acţiune cu peste 100 de voluntari, cei mai mulţi fiind studenţi şi masteranzi ai Facultăţii de Silvicultură. Primăria Adâncata s-a implicat în acţiune atât cu 30 de voluntari, cât şi cu sprijin logistic.
Au fost şi firme, dintre cele care colaborează cu Direcţia Silvică Suceava, care s-au oferit să ajute, cu oameni şi cu materiale, aşa cum au fost şi oameni din sat, care, auzind că se împădureşte, au venit să ajute.
„Aici a fost pădure dintotdeauna, oamenii vor să vadă iar pădure, nu terenuri aride”, a spus Dorin Strugaru, şeful Biroului Regenerarea Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, care a verificat în teren corectitudinea lucrărilor efectuate de voluntari.
„Puterea exemplului ne poate salva pădurile şi sunt convinsă că de la an la an vor participa tot mai mulţi tineri la astfel de acţiuni”, consideră Cristina Iacob, care, alături de Nicoleta Loghin (reprezentantele Asociaţiei Ghizilor din Bucovina), au fost sufletul acţiunii de împădurire, pe care au iniţiat-o în parteneriat cu Direcţia Silvică Suceava, directorul instituţiei, Sorin Ciobanu, punându-le la dispoziţie toate resursele necesare pentru o acţiune de o asemenea amploare.
Graţie pregătirilor făcute din timp, cei 450 de voluntari au reuşit performanţa de a împăduri 40 de hectare de teren în mai puţin de jumătate de zi.
„Ca proprietar, nu reuşeam să fac aşa ceva. Acum o să vin mereu să văd cum creşte pădurea”, a mărturisit unul dintre participanţi, care deţine un hectar de teren din suprafaţa reîmpădurită.
La finele acţiunii, după ce voluntarii au fost ospătaţi de către cei de la Direcţia Silvică cu tochitură cu mămăliguţă şi brânză, gătite acolo, pe câmp, la ceaun, mulţi dintre ei au mai rămas să se relaxeze în natură, bucurându-se de o zi minunată de toamnă.
(13 oct 2014, 14:35:42