Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Angajații Direcției Silvice Suceava sunt mobilizați în această perioadă, la nivelul întregului județ, într-o amplă acțiune de control al regenerărilor, atât în fondul forestier de stat pe care îl administrează, cât și pe suprafețele de pădure proprietate privată, pe care le administrează în baza contractelor încheiate. În total, suprafața vizată de această acțiune de control depășește 43.000 de hectare de fond forestier, răspândit la nivelul tuturor ocoalelor silvice din județ.
Măsura a fost dispusă de șeful Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, pentru a avea o viziune clară asupra reușitelor acțiunilor de regenerare a pădurilor desfășurate în anii precedenți, precum și a măsurilor care trebuie luate pentru campania de regenerare a fondului forestier de anul viitor.
„Controlul anual al regenerărilor este o lucrare tehnică de o deosebită importanță, prin care se determină starea regenerărilor și se stabilesc măsurile necesare în vederea dezvoltării normale a acestora, până la realizarea stării de masiv. Scopul controlului regenerărilor este de a determina reușita acestora și modul în care acestea s-au dezvoltat, precum și de a stabili lucrările ce trebuie executate în continuare, în vederea realizării compoziției țel, prevăzute în documentațiile tehnice”, a declarat șeful silvicultorilor suceveni, Sorin Ciobanu.
Control în două etape
Obiectul controlului anual îl constituie toate suprafețele regenerate pe cale naturală, mixtă sau artificială care nu au realizat starea de masiv. Starea de masiv reprezintă momentul din care o regenerare se poate dezvolta independent, fără a mai necesita lucrări de completări și întrețineri.
„Controlul anual al regenerărilor se execută în funcție de natura și stadiul de dezvoltare a regenerării, în două etape. Etapa I se referă numai la suprafețele pe care se asigură regenerarea naturală a pădurilor, în perioada în care semințișul se află sub arboretul matern și până la trecerea unui sezon de vegetație de la executarea tăierilor definitive. Etapa a II-a se execută în suprafețele care se regenerează în totalitate pe cale naturală, mixtă sau artificială și începe după trecerea unui sezon de vegetație de la executarea tăierii definitive, în cazul regenerării naturale integrale, de la executarea completării regenerării naturale cu regenerarea mixtă, sau de la executarea împăduririlor, în cazul regenerărilor artificiale”, a explicat inginerul Dorin Strugariu, șeful Biroului de regenerare a pădurilor.
Suprafața pe care se desfășoară controlul anual al regenerărilor, în etapa I, este de 32.650 de hectare, din care 20.110 ha regenerate natural (19.335 ha suprafață cu tăieri intermediare și 775 ha, suprafețe în care s-a executat ultima tăiere) și 12.540 ha suprafețe neregenerate, pentru care se propune parcurgerea cu lucrări de ajutorare a regenerării naturale a unei suprafețe de 1080 ha.
Etapa a II-a a controlului anul al regenerărilor cuprinde aproape 11.000 de hectare, din care 6.148 ha regenerări artificiale și 2.982 ha regenerări naturale, în fondul forestier de stat, la care se mai adaugă 1730 ha de regenerări artificiale și 97 ha regenerări naturale, în fondul forestier privat, administrat de Direcția Silvică Suceava, în baza controalelor încheiate.
„Pentru calculul reușitei regenerărilor se utilizează suprafețe de probă, de formă dreptunghiulară, de dimensiuni de 5 m x 1 m, pentru etapa I de control, respectiv 100 mp sau 200 de mp pentru etapa II de control, în funcție de mărimea suprafeței regenerate”, a adăugat Dorin Strugariu.
Amplasarea în teren a suprafețelor de probă se face utilizând o rețea rectangulară, iar materializarea acestora în teren se face prin țăruși confecționați din lemn, vopsiți ca capătul superior în roșu (10-15 cm).
Reușita regenerărilor este condiționată de calitatea lucrărilor și a puieților care se plantează, în vederea producerii unor pierderi minime.
În funcție de constatările din teren ale silvicultorilor, pentru realizarea stării de masiv a suprafețelor forestiere inspectate, se prevăd lucrările necesare, precum completarea sau refacerea pierderilor, revizuiri, mobilizări de sol sau rărirea puieților, măsuri menite să asigure regenerarea corectă a pădurilor județului.
